CEC Bank pentru afaceri româneşti, un proiect ZF şi CEC Bank. Antoniu Panait, Vastint: La fosta fabrică Dâmboviţa, lângă Timpuri Noi, lucrăm deja la concept. Cred că birouri şi hotel ar funcţiona foarte bine acolo, pentru echilibrarea traficului în oraş

♦ Dezvoltatorul care ridică cea mai mare clădire de birouri aflată în construcţie din Bucureşti pregăteşte conceptul pentru o platformă industrială din centru, dar avertizează că bugetele de investiţii care nu pot fi cheltuite în România din cauza impredictibilităţii se redirecţionează către alte ţări.

Vastint România lucrează la con­ceptul pentru fosta platformă a fabricii Dâmboviţa, teren aflat în ime­diata apropiere a proiectului Timpuri Noi Square, unde compania a construit deja peste 52.000 de metri pătraţi de birouri şi ridică acum încă aproximativ 60.000 mp. Direcţia luată în calcul nu este cea rezidenţială, ci una mixtă, care ar putea implica birouri şi hotel.

„Cred că hotel şi birouri ar funcţio­na foarte bine în continuare într-o zonă ca Timpuri Noi - Tinere­tu­lui, care este foarte dezvoltată din punct de vedere rezidenţial. Şi muni­cipalitatea, şi noi credem că birourile trebuie să fie integrate în comunităţi, astfel încât traficul să fie echilibrat, deci să nu fie doar o zonă de birouri în care toată lumea migrează dimi­nea­ţa şi după-masa înapoi“, a de­clarat Antoniu Panait, directorul Vastint România, în emisiunea ZF CEC Bank pentru afaceri româneşti.

El a subliniat că „centrul oraşului, Piaţa Sfântul Gheorghe, kilometrul 0, este foarte aproape. Credem că zona aceasta poate să contribuie foarte mult la echilibrarea oraşului şi la crearea unui mediu propice pentru business, pentru companii“.

Deocamdată terenul a fost pus în siguranţă, spune el, pentru că include clădiri vechi afectate structural de in­tervenţii succesive de-a lungul anilor.

Un calendar nu există, iar motivul pentru care şi acest proiect, şi altele din portofoliu rămân la stadiul de concept este acelaşi.

„Din păcate, am văzut mulţi dezvoltatori mari europeni care au ieşit din piaţă din cauza impredictibilităţii. În toate grupurile mari există un buget alocat pentru o anumită zonă. Se poate cheltui bugetul respectiv în ţara respectivă? Bine. Nu? Se redirecţionează şi se pierde. Se pierd sume foarte mari care sunt redirecţionate către alte ţări“, spune Antoniu Panait. Printre numele care nu mai au proiecte noi pe plan local sunt companii mari precum Skanska sau Gran Via.

Decalajul dintre ce ar putea absorbi piaţa şi ce se poate construi efectiv este acum maxim. În 2024 s-a finalizat în Bucureşti o singură clădire de birouri, de 16.000 de metri pătraţi, iar în 2025 niciuna, pe un stoc de 3,43 milioane de metri pătraţi, potrivit Cushman & Wakefield Echinox. Pauza a împins rata de neocupare la 12,1%, cel mai redus nivel din trimestrul al treilea din 2020, iar chiriile de referinţă au urcat cu 5% în zona centrală de business, la 21-22 de euro pe metru pătrat pe lună.

Faza a doua de la Timpuri Noi Square, două clădiri de 8 şi de 15 etaje, are structura finalizată. „La începutul anului viitor vom fi gata cu lucrările şi după aceea o să vedem cât durează procedura legală de recepţie şi intabulare“, spune directorul Vastint. Chiriile cerute sunt de 19-20 de euro pe metru pătrat la Timpuri Noi şi de 17-18 euro la Business Garden, iar prima fază a proiectului este ocupată integral.

Al doilea proiect blocat este cel mai mare: 50 de hectare la Siseşti, cumpărate în 2016 şi fără autorizaţie de construire nici astăzi. Propunerea de plan urbanistic include spaţii verzi, două terenuri alocate din iniţiativa dezvoltatorului pentru o şcoală publică şi una privată, post de poliţie, magazine de proximitate, sală de sport şi piscină, cu o dezvoltare eşalonată pe 15-20 de ani şi fără gaze în apartamente.

Miza, spune Antoniu Panait, depăşeşte piaţa de birouri şi ajunge la costul locuirii, care decide unde se stabilesc angajaţii companiilor din clădirile respective.

„Avem generaţii de oameni foarte bine pregătiţi, care sunt extrem de mobili şi îşi găsesc loc de muncă foarte repede, şi atunci costul cel mai mare din calculul lor este cel locativ. Trebuie să înţelegem că este important să construim cât mai multe unităţi locative, astfel încât oraşul să rămână competitiv. Pentru că pe termen lung putem să înregistrăm în continuare un exod al oamenilor foarte bine pregătiţi“, spune el.