CEC Bank pentru afaceri româneşti, un proiect ZF şi CEC Bank. Bogdan Florea, fondator şi CEO al Connections: Vom ajunge în câţiva ani să ne uităm cu admiraţie la digitalizarea Republicii Moldova, în timp ce România tot pariază pe lohn în IT

♦ România are potenţial enorm şi fonduri europene pentru cercetare, dar îi lipsesc mindsetul de societate inovativă şi o strategie de ţară, spune fondatorul companiei de tehnologie Connections, care dă exemplul Poloniei, al Ungariei şi al Republicii Moldova ♦ Soluţia, în opinia sa: reforma în educaţie.

România ar trebui să renunţe la modelul serviciilor cu valoare adăugată mică şi să îşi con­stru­iască o strategie de ţară în jurul inovaţiei, după exemplul unor vecini care au avansat mai re­pede, consideră Bogdan Florea, fondator şi CEO al companiei de tehnologie Connections, listată la Bursa de Valori Bucureşti.

„Ce cred eu că ar trebui făcut la nivelul ţării este nu atât sporirea nivelului de investiţii, cât crearea unui mindset de societate inovativă. Trebuie să ieşim din paradigma lohnului, a închirierii de oameni, a serviciilor cu valoa­re adăugată mică. România poa­te să construiască companii pu­ter­nice, atât de servicii, cât şi de produs, şi poate să facă diferenţa cel puţin în regiune din punct de vedere al inovaţiei“, a spus Bog­dan Florea în cadrul emisiunii CEC Bank pentru afaceri româ­neşti, un proiect ZF şi CEC Bank.

Problema nu ar fi banii - fon­durile europene destinate cerce­tării nu i se par puţine -, ci felul în care este formată gândirea încă din şcoală.

„Se leagă de gândirea critică, de capacitatea de analiză, de gân­di­rea abstractă - toate sunt ingre­diente ale cercetării. Dacă asta nu se construieşte din şcoală, e foar­te greu după aceea să vii la 30 de ani să ceri oamenilor să fie cerce­tători, să fie creativi. Atâta timp cât copiii sunt învăţaţi să preia nişte modele şi să le spună pe dinafară - şi asta se întâmplă inclusiv la matematică, unde se iau nişte modele şi se schimbă datele -, e greu să ai pretenţia ca viitorii adulţi să aibă capacitate de inovare“, a explicat el.

Antreprenorul spune că se fereşte să dea sfaturi administra­ţiei, pentru că „întotdeauna când eşti pe margine ţi-e uşor să co­men­tezi“, dar consideră că so­cietatea trebuie să stabilească mai întâi ce îşi doreşte: „Dacă vrem să fim un pol de cercetare şi un pilon al dezvoltării europene pe o anumită direcţie - cyberse­curity, infrastructuri critice, e-learning -, ar trebui să avem o foaie de parcurs corelată cu crearea unei culturi de inovaţie de la şcoală.“

Ce ar trebui să facă statul? „Reforma educaţiei, chiar din ciclul primar - şi să ne aşteptăm la rezultate peste 10-15-20 de ani. Ar fi cea mai bună investiţie.“

În competiţia internaţională, Bogdan Florea spune că Româ­nia nu se poate bate deocamdată cu India, campioana outsourcin­gului, unde costurile sunt consi­de­rabil mai mici şi resursele uma­ne abundente, şi nici cu Polonia, „campioana ridicării din cenuşă, precum pasărea Phoenix“, care după căderea comunismului a depăşit multe ţări din regiune.

„Au avut strategie de ţară şi unii, şi alţii, şi au ajuns campioni, fiecare pe culoarul lui. Ar trebui să ne concentrăm mai mult pe ridicarea nivelului nostru şi mai puţin să ne uităm în sus“, a punctat el.

Mai relevante i se par însă două exemple din imediata vecinătate. Ungaria are campioni regionali în mai multe industrii - banking, oil & gas, FMCG, energie -, ceea ce nu se întâmplă în cazul României, iar dincolo de culoarea politică a guvernelor a existat un mindset de extindere regională. Republica Moldova are, la rândul ei, „un gen de acord general la nivelul clasei politice asupra paşilor care trebuie făcuţi pentru digitalizarea statului“, vizibil de şase-şapte ani: schimbările de guverne sau de miniştri ai digitalizării nu au întrerupt politicile, iar măsuri precum parcul tehnologic sau reducerile de taxe au continuat. „Ajungem, probabil, în câţiva ani să ne uităm admirativ - dacă nu o facem deja - către nivelul de digitalizare a statului moldovean“, a avertizat Bogdan Florea.

Pentru a deveni campioana regională a digitalizării, România ar trebui să direcţioneze fondurile europene către cercetare, să dezvolte capabilităţi proprii testate în piaţa locală şi să îşi susţină antreprenorii la export, prin branding de ţară şi evenimente de matchmaking organizate coerent, a mai spus el. „Potenţialul ţării este în continuare enorm şi ar trebui exploatat. România este o rezervă enormă de resurse“, a conchis fondatorul Connections, companie fondată în 2005 şi aflată pe locul al treilea în topul creşterii capitalizării între companiile listate la bursă din 2020 până în prezent.