CEC Bank pentru afaceri româneşti, un proiect ZF şi CEC Bank. Cristian Stancu, acţionar, Maristar: Trăim cea mai bună perioadă în construcţii de după 1989, iar firmele româneşti au depăşit multinaţionalele la autostrăzi

♦ Grupul Maristar, activ în infrastructură, rezidenţial şi HoReCa, pregăteşte un proiect de apart-hotel în Sinaia, cu 71 de unităţi, şi livrează în aprilie prima fază a ansamblului Grădinile din Ploieşti – 300 de apartamente dintr-un total de 1.000 ♦ Pe infrastructură, Maristar lucrează la reabilitarea celui mai dificil lot de pe centura Bucureştiului, tronsonul Pantelimon-Cernica spre Autostrada Soarelui, un proiect reziliat de două ori şi preluat acum de compania prahoveană ♦ Maristar se uită spre Bucureşti pentru un proiect în zona de lux, unde vede o masă critică de cumpărători care preferă să investească în imobiliare în loc să-şi ţină banii în bancă.

România traversează cea mai bună perioadă din istoria postdecembristă a construc­ţiilor, cu investiţii masive în infrastructură şi cu firme ro­mâ­neşti care au depăşit multinaţionalele la capitolul livrări de autostrăzi, spune Cris­tian Stancu, acţionarul grupului de firme Mari­star, în emisiunea CEC Bank pentru afaceri româneşti, un proiect CEC Bank şi ZF.

„Cel puţin după 1989 nu s-a mai con­struit atât de mult. Avem un constructor ro­mân în cel mai greu domeniu, al auto­străzilor, care e cu mult peste orice multinaţională. Înainte, veneau multinaţionalele şi ei făceau. Acum s-a schimbat“, spune Cristian Stancu.

El recunoaşte că ex­plo­zia de şantiere vine la pachet cu provocări: răz­boaie, pandemii, presiune pe costuri. Dar cifrele de pe teren arată altceva decât pe­si­mismul curent. „Suma fondu­rilor europene nu acoperă cât de multe proiecte avem. Te duci în zona Moldovei, ajungi deja până la Bacău fără probleme. Tronsonul 4 paneuropean spre Sibiu evoluează înainte de termen“, punc­tează antreprenorul.

Pe segmentul de infrastructură, Mari­star lucrează la cel mai dificil lot de pe cen­tura Bucu­reştiului – tronsonul Pantelimon-Cernica spre Autostra­da Soarelui, un proiect re­ziliat de două ori şi preluat acum de compania prahovea­nă.

Provocările sunt uriaşe: utilităţi ne­carto­grafiate din epoca comunistă, căi ferate cu trafic intensificat de războiul din Ucraina şi o birocraţie care întârzie fiecare descoperire neprevăzută.

„Faptul că ai descoperit ceva nu în­seam­nă că a doua zi te şi apuci de el. Tre­buie iar aprobări, iar proiecte, iar altă autorizaţie“, explică Cristian Stancu. Compania de Drumuri finanţează bine proiectul, iar Maristar „trage tare“ să-l finalizeze.

Cel mai nou proiect al grupului este AL­TITUDE, un apart-hotel în Sinaia, vis-a-vis de hotelul Păltiniş, pe bulevard. Stancu a ales Sinaia în detrimentul Braşovului dintr-un motiv pragmatic: lipsa infrastructurii spre Poiana Braşov, unde drumul din Bucureşti poate dura 5-6 ore în perioadele aglome­rate. Imobilul va avea 71 de unităţi, de la gar­soniere la trei camere, cu spaţii comer­ci­ale la parter. Cumpărătorii vor fi proprie­tari de plin drept, în timp ce Maristar va asigura administrarea spaţiilor comune. Proiectul respectă normele nZEB, care au generat un plus de 20% la costuri, dar aduc facturi la întreţinere cu 35% mai mici.

„Când ai o inflaţie de 9%, cumva tre­buie să-ţi protejezi banii şi atunci îi pui într-un imobil care să-ţi mai aducă şi un câştig din chirie“, rezumă Cristian Stancu.

În Ploieşti, Maristar are patru şantiere rezidenţiale, cel mai mare fiind ansamblul Grădinile – 1.000 de unităţi pe 64.000 de metri pătraţi. În aprilie, compania livrează prima fază: 300 de apartamente.

Parcarea a fost mutată în subteran, iar la suprafaţă s-a creat o grădină imensă, proiectată de unul dintre cei mai mari arhitecţi peisagişti din Europa.

Stancu explică de ce Ploieştiul funcţio­nea­ză: industria puternică din Prahova, cu trei rafinării şi Universitatea de Petrol şi Gaze, a generat o clasă de mijloc care inves­teşte în imobiliare. Compania are clienţi care cumpără de la al patrulea proiect, cu un randament de circa 35% – achiziţie în fază de proiect, vânzare după populare.

Următorul pas este intrarea pe piaţa din Bucureşti, pe segmentul de lux. „Ne uităm spre luxury. Primele care se vând sunt apar­tamentele în zonele de lux. De ce ai pleca din România? Ţară sigură, membră NATO, Uniune Europeană – ce să cauţi în altă parte?“, spune Cristian Stancu. Compania este în discuţii pentru achiziţia de teren.

Antreprenorul subliniază rolul băncii partenere în fiecare proiect: banca devine un gardian care verifică periodic cantitatea şi calitatea lucrărilor, oferind cumpărătorului un peace of mind. „Ei finanţează doar pe cei care au deja un portofoliu, nu pe cei care apar recent în piaţă“, adaugă Cristian Stancu.

Mesajul final este de încredere: băncile au ajuns să fie mai optimiste decât antreprenorii. „Am toată încrederea în economia României. Niciun moment n-am pus în paranteză niciun proiect. Avem o rezilienţă formidabilă“, încheie Cristian Stancu.