• Leu / EUR5.2557
  • Leu / GBP6.1216
  • Leu / USD4.5316
CEC Bank pentru afaceri românești

CEC Bank pentru afaceri româneşti, un proiect ZF şi CEC Bank. Dan Barbu, POSA: Şapte, poate chiar opt maşini din zece nu sunt reparate într-un sistem certificat. Nu am cerut decât transparenţă şi fiscalitate. Datele ASF arată că 38% dintre daune sunt plătite în regie proprie, iar alte 20% sunt declarate daune totale. Patronatul cere blocarea ITP-ului.

19.08.2026, 14:10 Autor: Bogdan Alecu

♦ Datele ASF arată că 38% dintre daune sunt plătite în regie proprie, iar alte 20% sunt declarate daune totale  Patronatul cere blocarea ITP-ului.

Piaţa reparaţiilor auto din Ro­mânia funcţionează în cea mai mare parte în afara siste­mu­lui fis­calizat, iar efectul nu se vede doar în încasările la bu­get, ci direct în siguranţa trafi­cului. Frecvenţa daunei este de circa 6% pe zona de RCA, însă cele mai multe dintre maşinile avariate nu ajung în ateliere autorizate, ci la me­canici şi tinichigii care lucrează fără autorizaţie şi fără să emită vreun document fiscal.

„Dacă, după calculele noas­tre - şi sunt certe -, şapte, poate chiar opt din zece maşini nu sunt reparate în zona fiscalizată, în zona autorizată de fapt, până la urmă ăsta este cel mai important lucru“, a declarat Dan Barbu, preşedintele Patronatului Operatorilor de Service Auto din România (POSA) şi CEO al AutoHoff, în emisiunea CEC Bank pentru Afaceri Româneşti.

Ordinul de mărime este confirmat de datele Autorităţii de Supraveghere Financiară: 38% dintre daune sunt plătite în regie proprie, adică în avans către păgubit, care rămâne liber să aleagă unde îşi repară maşina, iar alte 20% sunt declarate daune totale, în cea mai mare parte economice, raportat la valoarea unui parc auto îmbătrânit. Cumulat, aproape 60% dintre vehiculele despăgubite pe RCA nu trec printr-un service autorizat, iar pe CASCO ponderea celor reparate în sistem certificat nu depăşeşte 20%.

Miza tehnică a crescut odată cu generaţia de maşini aflate acum în trafic: automobilele din ultimul deceniu au sisteme ADAS, radare şi camere pe parbriz, care trebuie recalibrate chiar şi după o simplă demontare de bară, iar atelierele din zona gri nu au echipamentele necesare.

„Nu au sisteme de verificat frâne, sisteme de verificat direcţie. Şi atunci trebuie să ne gândim la noi, la copiii noştri, la părinţii noştri, la cei cu care mergem zi de zi“, spune Dan Barbu, care leagă situaţia de poziţia României în topul accidentelor cu victime. Soluţia propusă de patronat vizează reglementarea, nu relaţia comercială dintre părţi. Opera­torii cer ca inspecţia tehnică periodică a unei maşini care a avut o daună să fie blocată în sistem, iar proprietarul să poată relua ITP-ul doar dacă apar documente justificative de reparaţie - un mecanism care ar acoperi simultan sigu­ranţa rutieră şi fiscalizarea, pentru că reparaţia certificată presupune factură şi asumarea răspunderii.

„Adică nu am cerut decât transparenţă, fiscalitate, lucruri mai mult decât normale cel puţin pentru momentele pe care le trăim acum“, afirmă preşedintele POSA, care precizează că nu solicită o inspecţie suplimentară, ci verificarea documentelor la următorul termen de ITP.

Dreptul păgubitului de a-şi încasa despăgubirea nu este pus în discuţie, subliniază reprezentantul patronatului, ci momentul în care maşina revine în trafic.

„Dacă omul vrea să-şi încaseze despăgubirea, poate să şi-o încaseze fără nicio problemă. Dar asta nu înseamnă că trebuie să aibă dreptul să circule cu maşina pe stradă până nu prezintă o dovadă a reparaţiei“, explică Dan Barbu, care dă exemplul anunţurilor în care maşini cu airbagurile declanşate sunt prezentate drept funcţionale pe orice distanţă.

Zona gri se reflectă şi în piaţa muncii. Salariile din service-urile autorizate sunt considerate atractive, însă o parte importantă a meseriaşilor lucrează nefiscalizat, iar deficitul este acoperit cu personal adus din Sri Lanka şi Nepal - în unele unităţi, peste jumătate din angajaţi. La acestea se adaugă costul conformării: autorizaţii de la RAR, de la Ministerul Mediului pentru vopsitorie şi de la ISCIR, plus raportări către 86 de entităţi.

„Un service cu trei muncitori are neapărat nevoie de încă un angajat care să depună documente la autorităţi şi să scoată autorizaţii“, spune Dan Barbu.