CEC Bank pentru afaceri româneşti, un proiect ZF şi CEC Bank. Daniel Constantin, ARICE: Cele mai mari investiţii care se discută a fi făcute în România vin din zona asiatică. Sunt investitori care vor să folosească România ca poartă de intrare în UE

♦ Balanţa comercială a României a fost deficitară cu 32,7 mld. euro în 2025, deficitul fiind concentrat pe chimice, materii prelucrate, combustibili şi agroalimentare ♦ Statul a alocat un buget de 1 mld. euro pe şapte ani pentru ajutoare de stat destinate investiţiilor de peste 10 mil. euro în zonele care creează deficit ♦ ARICE vrea un comitet interinstituţional care să direcţioneze facilităţile către sectoarele deficitare.

România rămâne pe radarul in­ves­titorilor străini, iar cele mai mari proiecte aflate în discuţie vin din afara Uniunii Europene, în special din Asia, a spus Daniel Constantin, preşedintele Agenţiei Române pen­tru Investiţii şi Comerţ Exterior (ARICE), în cadrul emisiunii CEC Bank pentru afaceri româneşti, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

„În momentul de faţă pot să vă spun că cele mai mari investiţii care se discută a fi făcute în ţara noastră vin în special din afara Uniunii Euro­pene, dar în special din zona asiatică. Există foarte mulţi investitori care vor să folosească România ca poartă de intrare în Uniunea Europeană. Se fac tatonări, dar nu se întâmplă peste noapte“, a declarat Daniel Constantin.

Investiţiile străine directe au fluctuat puternic în ultimii ani: după anul record 2022, cu peste 10 mld. euro atrase, au urmat doi ani de scădere, la 6,7 mld. euro în 2023 şi apoi uşor peste 5 mld. euro, pe fondul incertitudinilor electorale, pentru ca în a doua parte a anului 2025 încrederea să revină, iar cifrele să depăşească 8 mld. euro.

Interesul se manifestă în continuare pe automotive, sector care rămâne şi principala categorie de export a României, dar şi pe energie, farma şi agricultură.

„Am avut în ultimii ani foarte multe solicitări şi foarte multe investiţii care s-au făcut în zona de automotive. România chiar a devenit o atracţie, nu numai din punct de vedere fiscal, al ajutoarelor de stat, dar şi datorită forţei de muncă ce s-a specializat pe această zonă“, a spus preşedintele ARICE. Printre investiţiile asistate de agenţie se numără Haier, Rehau, Diehl sau Liberty Spring din Canada.

Miza atragerii de noi capacităţi de producţie este însă mai mare decât volumul investiţiilor în sine: echilibrarea balanţei comerciale, deficitară cu 32,7 mld. euro în 2025. ARICE a grupat acest deficit pe patru categorii majore: produsele chimice, cu un minus de peste 13 mld. euro, materiile prelucrate — oţel, hârtie, textile, cauciuc — cu aproape 9 mld. euro, combustibilii, cu 5,5 mld. euro, şi produsele agroalimentare, cu peste 4 mld. euro.

„Marea problemă a României este că exportăm materie primă şi importăm produse finite“, a spus Daniel Constantin, care a dat exemplul agriculturii: în 2015, sectorul agroalimentar încheia anul cu un excedent de peste 300 mil. euro, pentru ca în 2025 deficitul să ajungă la 3,9 mld. euro. Un alt exemplu este piaţa de ciocolată, unde 93% din consum vine din import, sau medicamentele, aflate constant pe locul 2-3 în topul produselor care generează deficit comercial.

Strategia agenţiei este să targeteze companii străine care să producă în România exact în zonele deficitare.

„Acolo unde nu reuşim ca acele produse să le facem în ţara noastră, să încercăm să abordăm investitori străini să producă la noi. Asta înseamnă să le vindem noi materie primă, să angajeze oameni, să plătească taxe şi impozite aici“, a explicat şeful ARICE, care pledează pentru crearea unui comitet interinstituţional la nivel guvernamental, care să direcţioneze facilităţile către sectoarele prioritare.

Un prim pas a fost făcut de Ministerul Finanţelor, care a aprobat în acest an o schemă de ajutoare de stat cu un buget de 1 mld. euro pe următorii şapte ani, pentru investiţii de peste 10 mil. euro în zonele productive care creează deficit comercial, cu intensitate diferenţiată regional: mai mică în Bucureşti-Ilfov, mai mare în sudul ţării şi în Moldova, unde infrastructura abia acum se dezvoltă.

Pentru 2026, ARICE şi-a propus extinderea reţelei externe de ataşaţi economici — doar 32 activi în prezent, dintr-un necesar de 76 de posturi —, transparentizarea organizării târgurilor şi misiunilor economice, dar şi valorificarea poziţiei de coordonator al Team Romania în programul Global Gateway al Comisiei Europene, cel mai mare program de investiţii în infrastructură al UE, care mobilizează finanţări de sute de miliarde de euro pentru proiecte în Africa, Asia şi Balcanii de Vest. Agenţia a lansat totodată o platformă digitală, pe arice.ro, prin care companiile se pot înscrie direct, fără intermediari, la târgurile şi misiunile economice internaţionale.