CEC Bank pentru afaceri româneşti, un proiect ZF şi CEC Bank. Iulian Botta, NestPlus: Pregătim investiţii în parcuri de retail, un segment în care proprietarii sunt aproape exclusiv străini. Compania are două şantiere în lucru, la Brăila şi în Vitan, şi începe alte două în acest an

Cel mai mare obstacol rămâne autorizarea: ciclul unei investiţii ajunge la 24-36 de luni.

NestPlus vrea să lanseze în a doua jumătate a acestui an un fond dedicat parcurilor de retail, cu obiectivul de a deţine şi exploata pe termen lung activele pe care le dezvoltă.

„În momentul de faţă sunt puse la vânzare, în schimb încer­căm, în partea a doua a anului, să lansăm primul fond de investiţii în retail, care îşi propune să le ţină pe termen lung şi să le exploateze. Nu sunt decât jucători străini care deţin aceste parcuri şi încercăm să creăm o alternativă românească în investiţiile în parcuri de retail“, a declarat Iulian Botta, CEO al NestPlus, în emisiunea CEC Bank pentru afaceri româneşti.

Compania are în lucru două şantiere: la Brăila dezvoltă galeriile de circa 9.000 mp dintr-o platformă de retail de 17.000 mp, alături de Lidl şi Kaufland, iar în Bucureşti un parc de 7.500 mp în zona Vitan. Alte două şantiere urmează în acest an. Grupul are trei divizii: Plaza (retail), Living (rezidenţial) şi antreprenor general, construc­torul propriu.

„Consumatorul român con­su­mă mai mult decât cel din regiune, ca procent din veniturile pe care le obţine. Cu toate astea, România e defavorizată la câţi metri pătraţi de infrastructură de retail are“, a spus Iulian Botta.

„Avem în jur de 250 de metri pătraţi, pe când ţările învecinate au 350-360 de metri pătraţi de retail la mia de locuitori“.

În primul semestru au fost livraţi circa 110.000 mp, iar până la finalul anului livrările ar putea ajunge la 300.000.

Cererea vine de la retaileri prezenţi, ca Jysk, Sinsay sau Dr. Max, dar şi de la intrări recente, ca Action şi Mr. DIY, care a semnat deja în locaţiile NestPlus.

„Este o mişcare de la hypermarket, de la platformele mari de retail, către oraşe mai mici şi către proximitate. Conform prognozelor europene, în următorii şase ani randamentele din retail, şi în special din strip mall-uri, sunt cele mai ridicate din industrie“, a spus CEO-ul NestPlus.

Principala frână este autorizarea, ciclul de dezvoltare al unui parc ajungând la 24-36 de luni.

„Majoritatea terenurilor, pentru că sunt de dimensiuni mai mari, au nevoie de PUZ-uri, iar PUZ-urile sunt un subiect tabu în România. Sunt autorităţi care emit avizele în mai puţin de 30 de zile, dar sunt şi autorităţi la care, de exemplu la Autoritatea Aeronautică, durează un an de zile să scoată un aviz“, a spus Iulian Botta. „Acesta cred că e cel mai mare challenge al investiţiilor în România. Nu dorinţa de a face, nu piaţa, nu creşterea pieţei, ci posibilitatea de a investi.“

În rezidenţial, unde grupul are proiectele NestPlus Basarab, la faza 4, şi NestPlus Muncii, strategia este selectivă. „Credem doar în zone centrale. Nu suntem un dezvoltator de rezidenţial de volum, căutăm doar proiecte mai centrale, care au legătură şi cu reconversii, pentru că astea au fost terenuri mari, au fost foste fabrici“, a spus Iulian Botta. Ansamblurile vizate au între 100 şi 200 de apartamente, cu o cadenţă de un proiect la doi-trei ani.

Presiunea vine dinspre finanţare şi costuri. „Astăzi cashflow-ul este semnificativ afectat de legea Nordis şi de faptul că nu-ţi mai permite să iei bani în avans sau înainte de autorizare. Ai voie să iei 5%, ai voie să iei numai în anumite trepte. Practic, asta a fost o decapitalizare a dezvoltatorilor de rezidenţial şi cred că este cel mai mare challenge din piaţa de rezidenţial, în afară de permitting“, a spus el. Costurile de construcţie au crescut cu 5-6% în ultimele luni, pe fondul scumpirii oţelului, iar producţia internă nu poate acoperi necesarul, combinatul din Galaţi nefiind repornit.

Cererea de locuinţe este mai scăzută decât anul trecut, dar proiectele de calitate se vând rapid, inclusiv la preţuri-record de 5.000-6.000 de euro pe metru pătrat. La ultimul proiect finalizat de grup, preţurile au crescut cu aproape 40% de la începerea construcţiei. „Bucureştiul cred că e singura capitală unde nivelul de salarizare este similar cu cel din celelalte capitale din regiune, dar cu un preţ pe metru pătrat aproape la jumătate în rezidenţial. Deci potenţial de creştere există“, a spus Iulian Botta.

Riscul, în opinia sa, este pierderea de competitivitate regională, în condiţiile în care dezvoltatori activi aici s-au orientat către Polonia şi Cehia. „Politicul şi administrativul trebuie să susţină, trebuie să-şi dea seama că suntem într-o competiţie europeană, să fie atenţi că alte ţări se mişcă mult mai rapid. Trebuie să înţeleagă că, chiar dacă este apetisantă, România nu e singură. Investiţiile sunt încă motorul economiei şi trebuie să avem grijă de ele.“