♦ Banca Europeană de Investiţii poate finanţa proiecte de infrastructură militară, porturi, baze militare, protecţia infrastructurii critice şi chiar măsuri antidronă ♦ Robert de Groot, vicepreşedintele BEI responsabil de securitate şi apărare, a venit la Bucureşti pentru a prezenta noile oportunităţi de finanţare, în contextul în care România şi-a asumat creşterea cheltuielilor de apărare spre 5% din PIB.
Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi-a redefinit priorităţile strategice în ultimul an, transformându-se dintr-o instituţie tradiţional orientată spre proiecte de coeziune şi infrastructură într-un finanţator activ al sectorului de securitate şi apărare. Schimbarea vine ca răspuns la noua realitate geopolitică europeană şi la solicitările liderilor UE de a consolida capacităţile de apărare ale blocului comunitar.
„Am fost rugaţi de liderii europeni din ultimul an să ne actualizăm radical abordarea în domeniul securităţii şi apărării. Suntem o bancă de investiţii. Am început în 1958. Suntem deţinuţi de ministerele de finanţe ale celor 27 de state membre şi obişnuiam să facem proiecte în domeniul coeziunii şi infrastructurii şi, din ce în ce mai mult, energiei. Dar acum, din cauza situaţiei din Europa, trebuie să ne îndreptăm atenţia şi către domeniul securităţii şi apărării“, a declarat Robert de Groot, vicepreşedintele Băncii Europene pentru Investiţii, responsabil de securitate şi apărare, transport şi creştere, într-un interviu acordat în cadrul emisiunii „CEC Bank pentru Afaceri Româneşti“, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.
Vicepreşedintele BEI a venit la Bucureşti ca parte a unui turneu prin capitalele europene, prioritizând statele de pe flancul estic al UE, care „merită atenţie suplimentară şi urgentă din cauza situaţiei din jurul UE“. Vizita sa coincide cu semnarea unui acord major de finanţare de 500 milioane euro pentru autostrada 1, segment strategic care traversează Munţii Carpaţi între Piteşti şi Sibiu.
Transformarea BEI într-un actor major în finanţarea apărării este deja vizibilă în cifre. „Când mă uit la Banca Europeană de Investiţii, vom fi deja la 3,5% în 2025. În 2023, eram doar la 0,5% când vine vorba de investiţii în domeniul securităţii şi apărării, deci arată cum cererea creşte şi avem o conductă solidă de proiecte foarte bune pe care le analizăm acum“, a explicat De Groot. Această creştere de şapte ori în doar doi ani reflectă urgenţa cu care Europa abordează provocările de securitate.
Pentru România, oportunităţile de finanţare sunt diverse şi acoperă un spectru larg de proiecte.
„Suntem interesaţi să investim şi în proiecte care au legătură cu infrastructura. Trebuie să ne asigurăm că drumurile, căile ferate şi podurile noastre, pe care le avem cu toţii în UE, sunt capabile să transporte material militar greu. Şi am neglijat acest lucru în ultimele câteva decenii“, a subliniat oficialul BEI. Un exemplu concret vine din Lituania, unde banca finanţează construcţia unei baze militare mari pentru 5.000 de soldaţi germani.
Paleta de proiecte eligibile depăşeşte infrastructura tradiţională. BEI poate finanţa protecţia infrastructurii critice – „aprovizionarea cu energie, aprovizionarea cu apă, spitalele civile“ – care au devenit ţinte în conflictele moderne. „Putem vedea cum regimul rus vizează infrastructura civilă în Ucraina. Deci cred că peste tot în Europa trebuie să ne uităm la protejarea infrastructurii noastre critice“, a avertizat Robert de Groot. La aceasta se adaugă securitatea cibernetică, renovarea porturilor pentru nave militare şi chiar măsuri antidronă, după ce mai multe state membre, inclusiv România, s-au confruntat cu „drone de origine necunoscută“.
Un aspect crucial pentru mediul de afaceri românesc este accesul companiilor private la finanţare. „Suntem deschişi pentru afaceri, atât cu guvernele, atât cu entităţile guvernamentale sau entităţile de stat, cât şi cu sectorul corporativ“, a confirmat vicepreşedintele BEI. Banca poate finanţa maximum 50% dintr-un proiect, minimul fiind de regulă proiecte de dimensiuni semnificative. Pentru IMM-urile din domeniul apărării, BEI a dezvoltat un mecanism special: „Dăm un împrumut unei bănci comerciale pentru a transmite la ratele foarte interesante pe care le avem de oferit întreprinderilor mici şi mijlocii“. Recent, banca a semnat un acord de 500 milioane euro cu Deutsche Bank pentru această facilitate.
Avantajul competitiv al BEI constă în costul redus al finanţării. „Suntem o bancă AAA. Deci asta înseamnă că ne putem face finanţarea la rate foarte competitive pe piaţă, astfel încât să putem transmite această rată foarte interesantă oricui împrumută de la noi“, a explicat Robert de Groot, un argument important pentru România, unde ratele dobânzilor rămân ridicate.
Proiectele spaţiale reprezintă o nouă frontieră pentru investiţii. „Cred că ceea ce va fi foarte important este spaţiul din mai multe motive. Trebuie să putem comunica autonom ca europeni unul cu celălalt“, a menţionat oficialul BEI, referindu-se la proiectul Galileo şi la necesitatea sateliţilor pentru comunicaţii şi navigaţie autonome europene.
Pentru 2025-2026, de Groot anticipează investiţii majore în cercetare-dezvoltare şi tehnologii noi. „Trebuie să facem multe când vine vorba de tehnologii noi şi să investim în startup-uri şi scale-up-uri, în inovaţie“, inclusiv prin intermediul Fondului European de Investiţii, care poate investi în fonduri de capital de risc specializate pe sectorul de apărare.
Oficialul BEI a subliniat că banca nu impune proiecte statelor membre: „Suntem orientaţi de cerere, deci nu mergem într-o capitală să spunem guvernelor ce să facă. Funcţionează invers. Suntem aici pentru a oferi sprijinul nostru, pentru a explica opţiunile pe care le avem“. După discuţiile cu autorităţile române, de Groot s-a arătat încrezător: „Sunt sigur că noul guvern, la un moment dat, va reveni la noi odată ce au decis asupra priorităţilor lor“.
Un semnal important pentru industria de apărare europeană vine din angajamentul de a creşte autonomia strategică. „Este vorba despre a face apărarea europeană mai puternică? Va face Europa mai autonomă când vine vorba de producţia, de exemplu, de material de care avem nevoie pentru securitatea şi apărarea noastră?“, acestea fiind criteriile după care BEI evaluează proiectele. Pentru proiectele strict militare, banca colaborează cu Agenţia Europeană de Apărare pentru evaluare tehnică.
BEI nu vede contradicţii între obiectivele sale de sustenabilitate şi noile investiţii în apărare. „Când vine vorba de investiţiile lor, ei trebuie să economisească şi consumul de energie. Deci sunt şi ei interesaţi, de exemplu, dacă vor să construiască un nou spital militar, să-l construiască la cel mai înalt nivel, cât mai durabil posibil, cât mai eficient energetic posibil“, a explicat de Groot.
România se află într-un moment favorabil pentru atragerea acestor finanţări, având în vedere angajamentul de a creşte cheltuielile de apărare şi poziţia sa strategică pe flancul estic al NATO. Cu o linie de credit deschisă şi condiţii avantajoase de finanţare, rămâne ca autorităţile şi mediul privat să identifice şi să dezvolte proiectele care pot beneficia de sprijinul BEI, într-un context în care securitatea a devenit o prioritate absolută pentru întreaga Europă.
Ce a mai spus Robert de Groot, vicepreşedintele Băncii Europene pentru Investiţii, în cadrul emisiunii CEC Bank pentru Afaceri Româneşti
► Banca Europeană de Investiţii şi-a majorat bugetul pentru securitate şi apărare de la 0,5% în 2023 la 3,5% în 2025, urmând să depăşească acest prag anul viitor, confirmând transformarea instituţiei într-un pilon al finanţării capacităţilor de apărare europene.
► România poate accesa finanţări pentru modernizarea infrastructurii duale civilo-militare, inclusiv drumuri, poduri şi căi ferate capabile să suporte transportul echipamentelor militare grele, domeniu neglijat în ultimele decenii la nivel european.
► Companiile private româneşti din sectorul apărării pot obţine credite cu dobânzi competitive prin intermediul băncilor comerciale partenere BEI, instituţia semnând recent un acord de 500 milioane euro cu Deutsche Bank pentru facilitarea accesului IMM-urilor.
► Protecţia infrastructurii critice devine prioritară, BEI finanţând proiecte pentru securizarea reţelelor energetice, aprovizionării cu apă şi spitalelor civile, ca răspuns la tacticile moderne de război care vizează ţinte civile.
► Măsurile antidronă şi securitatea cibernetică intră în portofoliul de finanţare al BEI, după incidentele cu drone de origine necunoscută înregistrate în mai multe state membre ale UE, inclusiv România, necesitând soluţii tehnologice avansate.
► Proiectele spaţiale şi sateliţii pentru comunicaţii autonome europene reprezintă noua frontieră a investiţiilor, BEI pregătind finanţări majore pentru sisteme independente de GPS şi comunicaţii satelitare în perioada 2025-2026.
► Startup-urile şi companiile inovatoare din domeniul apărării pot accesa capital de risc prin Fondul European de Investiţii, filiala BEI specializată, care investeşte în fonduri dedicate exclusiv sectorului de securitate şi apărare.
► Evaluarea proiectelor se face după criterii stricte de autonomie strategică europeană, BEI colaborând cu Agenţia Europeană de Apărare pentru validarea relevanţei tehnice şi strategice a investiţiilor propuse de statele membre.
► Eficienţa energetică şi sustenabilitatea rămân criterii importante chiar şi pentru proiectele militare, generalii europeni fiind interesaţi de infrastructură verde pentru a economisi energie ce poate fi direcţionată către operaţiuni critice.
► BEI oferă asistenţă tehnică prin departamentul său de inginerie şi programele JASPERS şi PASSA, sprijinind statele membre în dezvoltarea şi implementarea proiectelor complexe de infrastructură cu valenţe de apărare.
Autostrada 1 – 500 de milioane de euro pentru conectivitatea strategică
► Banca Europeană de Investiţii a semnat primul împrumut pentru autostrada 1, acordând României 500 milioane euro pentru secţiunea Piteşti-Sibiu, care traversează Carpaţii. Proiectul de 122 km, parte din reţeaua TEN-T, va reducetimpii de transport şi va îmbunătăţi siguranţa rutieră pe DN7.
► „Este o investiţie în oameni, în siguranţă şi în oportunitate. Ajutăm la asigurarea unor călătorii mai rapide, mai sigure şi mai ieftine“, a declarat vicepreşedintele BEI Ioannis Tsakiris. BEI intenţionează să ofere 1 miliard euro pentru A1, alături de fonduri UE şi guvernamentale.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE