CEC Bank pentru afaceri româneşti. Braşovul a detronat Clujul şi a devenit liderul pieţelor regionale rezidenţiale, cu 651 de tranzacţii în primele două luni

♦ Braşovul a urcat pe primul loc între pieţele regionale rezidenţiale din România în primele două luni din 2026, depăşind Timişoara, Clujul şi Iaşiul ca număr de tranzacţii, potrivit unei analize a Fortim Trusted Advisors pe baza datelor ANCPI ♦ Capitala domină detaşat, cu 5.580 de tranzacţii, dar volumele sunt în scădere cu 19% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Braşovul a înregistrat 651 de tran­zacţii rezidenţiale în ianuarie-fe­bruarie 2026, urmat de Timişoara (571), Cluj-Napoca (511), Iaşi (487) şi Constanţa (482). Surpriza clasamen­tului vine din coada topului: Po­peşti-Leordeni, localitate din Ilfov care nu intră în perimetrul adminis­trativ al Bucureştiului, a generat 230 de tran­zacţii – un semnal clar că piaţa rezi­denţială a capitalei se extinde tot mai mult în zonele limitrofe, unde preţu­rile sunt mai accesibile şi oferta de locuinţe noi este mai generoasă.

„Braşovul se detaşează în acest moment printr-un mix echilibrat între cererea de locuire şi cea investiţiona­lă, ceea ce îl menţine în topul tranzac­ţiilor la nivel regional“, spune George Călin, residential sales manager la Fortim Trusted Advisors, membră a Alianţei BNP Paribas Real Estate.

Dacă la volum Braşovul conduce, la preţuri pe metru pătrat Clujul rămâne neatins. Conform datelor Fortim, la februarie 2026, preţul mediu pe metru pătrat util pentru blocuri noi în Cluj-Napoca era de 3.350 de euro, în creştere cu 6% faţă de februarie 2024, iar pe blocuri vechi de 3.250 de euro pe metru pătrat, plus 8% an la an.

Braşovul este al doilea ca nivel de preţ, cu 2.700 de euro pe metru pătrat util pe blocuri noi (plus 9% faţă de a­nul anterior) şi 2.200 de euro pe blo­curi vechi, tot cu o creştere de circa 9%.

Abia pe locul al treilea se află Bucureştiul, unde preţul mediu pentru locuinţe noi a ajuns la 2.500 de euro pe metru pătrat, însă cu o creştere agresivă, de 23% faţă de februarie 2024, pe fondul unui efect de recuperare – capitala a pierdut startul creşterilor pronunţate din anii anteriori din Braşov şi Cluj. Pe blocuri vechi, Bucureştiul este la 2.200 de euro pe metru pătrat, plus 15%.

La nivel de Bucureşti, primele două luni au adus 5.580 de tranzacţii, în scădere cu 19% faţă de aceeaşi perioadă din 2024. Dacă se adaugă şi martie, totalul ajunge la circa 10.000 de tranzacţii. Numărul de ipoteci semnate în ianuarie-februarie a fost de aproximativ 3.200, în scădere cu 29% faţă de anul anterior. Însă, dacă raportarea se face la 2023 – an în care dobânzile au fost la maxim –, volumele din 2025 sunt cu 20% mai mari.

George Călin spune că profilul cumpărătorului s-a schimbat semnificativ. „Deja vorbim de un client mult mai educat, mult mai atent şi care analizează în detaliu fiecare mişcare. Nu mai discutăm de un client impulsiv, ci de un client analitic şi poate chiar puţin defensiv“, spune George Călin. Cumpărătorii întreabă acum despre costurile de întreţinere, eficienţa energetică a ansamblurilor şi tot mai des cer opinia unui avocat înainte de semnarea oricărui document. Timpul mediu de vânzare a unei unităţi în zona de nord a Bucureştiului a ajuns la circa 60 de zile – dublu faţă de perioada pre-pandemică.

Un rol important în temperarea pieţei l-a jucat şi Legea Nordis, intrată în vigoare în decembrie anul trecut. Aceasta impune înscrierea promisiunii de vânzare-cumpărare în cartea funciară şi limitarea avansurilor la maxim 50%, pe tranşe, în funcţie de stadiul construcţiei. „A schimbat destul de mult piaţa. Primii dezvoltatori au reuşit să devină compliant abia prin februarie, iar încă sunt pe piaţă dezvoltatori care nu au reuşit să facă toate diligenţele“, explică George Călin. Legea va „scoate din joc“ dezvoltătorii care nu sunt bancabili sau care se bazau exclusiv pe avansurile clienţilor pentru a finanţa construcţia.

Pe segmentul medium şi lower, aproximativ 70% dintre cumpărători achiziţionează prin finanţare bancară, în timp ce pe unităţile premium proporţia se echilibrează la circa 50-50, mulţi cumpărători venind cu equity din vânzarea unui apartament anterior şi completând diferenţa cu un credit.