• Leu / EUR5.3459
  • Leu / GBP6.3935
  • Leu / USD4.8155
CEC Bank pentru afaceri românești

CEC Bank pentru afaceri româneşti. Ioana Streza, Contemporia: Gen Z vrea bijuterii personalizate şi sustenabile. Clienţii nu mai vor acelaşi inel de logodnă ca toată lumea

09.10.2026, 14:00 Autor: Bogdan Alecu

Bijuteria contemporană, o nişă pornită în România în jurul anului 2010, câştigă teren pe fondul schim­bă­rii de gust a generaţiei ti­nere. Cum­părătorii din ge­ne­raţia Z caută piese personalizate, produse sustenabil şi mai puţin minimaliste, iar tendinţa ajunge până în zona inelelor de lo­god­­nă şi a verighetelor, unde standar­dul a fost multă vreme dictat de raf­turile magazinelor de masă.

„Am observat că tinerii au o preocu­pare pentru piese mai orga­nice, mai puţin geome­tri­ce, mai puţin minimalism şi mai mult maxi­malism. Simt o schimbare de estetică. Sunt foarte preocupaţi de felul în care se produc obiec­tele, de sustenabilitate, de piese cât mai persona­lizate, prin care să se diferenţieze. Este o ge­neraţie cu gusturi foarte bune, care se potriveşte cu profilul nostru de atelier mic, cu produse creative şi custo­mi­zabile“, a spus Ioana Streza, designer şi cofondator al Contemporia, în emisiunea CEC Bank pentru afaceri româneşti, un proiect ZF şi CEC Bank.

Schimbarea se vede cel mai bine în seg­mentul care asigură volumul vânzărilor, bijute­riile pentru căsătorie.

Când Contemporia a înce­put să lucreze inele de logodnă şi verighete, aces­tea erau de cele mai multe ori variante convenţio­nale, nu piese atipice.

Între timp însă piaţa a crescut, iar clienţii vor ca bijuteria să le reflecte personalitatea.

„Volumul este asigurat de ceea ce numesc eu bijuteria necesară, adică bijuteria care însoţeşte căsătoria. Noi o facem un pic altfel şi ne adresăm unui public care vrea să se diferenţieze şi aici. Aceşti clienţi nu vor acelaşi inel de logodnă, acelaşi tip de verighete ca toată lumea“, a explicat bijutierul.

Personalizarea merge până la nivel de concept iar Ioana Streza, arhitect de formaţie, a lucrat în practica de arhitectură cu planurile oraşelor. De acolo a pornit colecţia de pandantive, brăţări şi inele care redau harta unei adrese importante pentru client.

„Invit clientul să-mi spună o adresă care este importantă pentru el, iar eu o transpun într-un colier, o brăţară sau un inel, chiar cu o piatră pusă exact pe adresa aceea, pe locul acela special“, a spus ea.

Pe lângă modelele din portofoliu, atelierul realizează şi proiecte de la zero. De exemplu, un client pasionat de păsări a cerut pentru viitoarea soţie un inel cu două raţe mandarin, specie care rămâne în pereche pe viaţă. Unele piese sunt sculptate manual în ceară de o artistă plastică din echipă. Ceara se pierde la turnarea în metal, astfel că fiecare bijuterie rămâne unicat. Un proiect personalizat poate dura şi o lună, de la primele schiţe şi modificări, uneori cu un prototip din argint la cererea clientului, până la piesa finală. Modelele din portofoliu se execută în două săptămâni, pe comandă, fără stoc.

„Obiectul este unic şi păstrează urmele mâinii sculptorului, fiecare gest făcut cu instrumentele acelea mici. Clienţii sunt foarte încântaţi când văd această urmă a lucrului manual“, a precizat Ioana Streza.

Fondată în 2014, Contemporia a ajuns la o echipă de cinci oameni şi la o cifră de afaceri de 2,4 milioane de lei, după o creştere organică, din profit reinvestit. La nivel naţional, bijuteria contemporană rămâne totuşi o nişă, mai cunoscută în Bucureşti, Cluj şi Timişoara. Piaţa este încă emergentă, iar designerii români sunt abia la prima generaţie, după ce perioada comunistă a şters orice demers creativ în acest domeniu. Romanian Jewelry Week, ajuns în acest an la a şaptea ediţie, a adus la Bucureşti creatori din toată lumea. Potrivit Ioanei Streza, numărul designerilor străini prezenţi la eveniment îl depăşeşte acum pe cel al românilor.

„Faţă de momentul în care am început noi, când era o nişă în adevăratul sens al cuvântului, tot mai mulţi oameni înţeleg acum că un inel nu trebuie să fie neapărat rotund, poate fi şi pătrat, că piatra nu trebuie pusă neapărat sus, poate fi montată diferit. Nu ne mai mişcăm într-o nişă foarte restrânsă, dar la nivel de ţară rămâne totuşi o nişă“, a spus ea.