CEC Bank pentru afaceri româneşti, un proiect ZF şi CEC Bank. Oana Borza, ADLR: Reşiţa negociază cu un mare investitor pentru al doilea parc industrial şi vrea să atragă încă doi-trei până în 2030

♦ Municipiul Reşiţa a participat pentru a cincea oară consecutiv la târgul imobiliar Expo Real de la München, unde promovează oportunităţile de investiţii în producţie ♦ Oraşul are deja în lucru tratative avansate cu un mare investitor care ar urma să creeze 300 de locuri de muncă calificate.

Reşiţa vrea să îşi consolideze poziţia pe harta investiţiilor industriale din România, mizând pe tradiţia siderurgică şi pe o abordare proactivă în relaţia cu potenţialii investitori.

„Noi suntem alături de investitori de la început, până la final şi chiar pe parcursul desfăşurării activităţii lor. Ei nu sunt nevoiţi să bată la uşă la diverse autorităţi locale, facem noi acest lucru“, explică Oana Borza, administrator al Agen­ţiei pentru Dezvoltare Locală Reşiţa (ADLR), în cadrul emisiunii CEC Bank pentru Afaceri Româneşti.

Parcul industrial actual, Valea Ţerovei, are un grad de ocupare de 75%, iar mu­ni­cipalitatea pregăteşte deja al doilea parc indus­tri­al. Pentru acesta, autorităţi­le locale sunt în tratative a­vansate cu un mare inves­titor care ar urma să aducă 300 de locuri de muncă cali­ficate şi bine plătite. În pa­ralel, dezvoltatorul francez Inthud derulează un pro­iect mixt de 40 de hectare care va include mall, zonă re­zidenţială şi facilităţi de a­grement precum aquapark.

Oraşul mizează pe forţa de muncă disponibilă, subliniind că în prezent mulţi reşiţeni fac zilnic naveta cu autocarul până la Timişoara. „Oraşele mari sunt deja suprasaturate şi pe infrastructură, şi pe forţă de muncă. Noi avem forţă de muncă, avem teren, avem această agenţie care este alături de investitori“, argumentează Oana Borza.

Pe partea educaţională, Reşiţa dispune de învăţământ în limba germană de la grădiniţă până la liceu, sistem dual preluat după modelul Braşov, şi un centru universitar afiliat UBB Cluj cu aproximativ 2.500 de studenţi anual, care pot fi integraţi în parteneriate cu investitorii.

În ceea ce priveşte infrastructura, municipalitatea a atras fonduri europene pentru reabilitarea tramvaiului şi a bulevardului principal, modernizarea unităţilor de învăţământ şi construcţia unei centuri care va conecta direct autostrada cu zona industrială. Un proiect-fanion este reconversia funticularului din epoca comunistă într-o atracţie turistică care va lega două dealuri, cu traseu pietonal, piste pentru biciclete şi facilităţi pentru bungee jumping, finanţat prin programul New European Bauhaus.

Pe lista obiectivelor până în 2030 se mai află modernizarea spitalului, construcţia campusului dual universitar şi tram-trenul Reşiţa-Timişoara, un proiect în parteneriat cu cele două primării şi consilii judeţene care ar reduce durata călătoriei la o oră şi un sfert şi ar asigura conexiunea cu aeroportul timişorean.

„Dacă reuşim cu pârtia de schi, cu gondola, spitalul, tram-trenul, eu zic că suntem în linie dreaptă. Acestea sunt planurile noastre până în 2030“, concluzionează Oana Borza.