Fabrica de Profile (FDP), singurul producător local de elemente arhitecturale din poliuretan, a intrat în 2026 cu frâna trasă, pe fondul unui ianuarie îngheţat şi al deciziilor amânate de investitori, dar a încheiat primul trimestru cu o creştere de aproximativ 10% faţă de perioada similară din 2025. Antreprenorul Dan Panciu, fondatorul companiei, spune că revenirea a venit abia în februarie şi martie, când scumpirile la materiile prime i-au împins pe clienţi să nu mai amâne comenzile.
„Veştile geopolitice cred că şi-au pus amprenta pe toţi clienţii şi decizia a venit puţin mai greu. Am tras această concluzie după ce am stat de vorbă cu majoritatea investitorilor, care stăteau să vadă dacă se schimbă ceva înainte de a porni investiţiile sau de a face achiziţii“, a spus Dan Panciu la emisiunea CEC Bank pentru afaceri româneşti, un proiect ZF şi CEC Bank.
Compania fondată în 2011 a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de peste 4,6 milioane de euro, plus 20% an/an, după ce de la 1 ianuarie 2025 s-a mutat într-o fabrică nouă la Baloteşti, cu o suprafaţă utilă de 4.500 mp pe un teren de 9.000 mp, unde funcţionează cele trei linii de business. Mutarea nu a închis însă capitolul investiţiilor.
„Am fost nevoiţi să continuăm cu investiţiile, pentru că ne-am dat seama că mai avem lucruri de făcut ca să avem o eficienţă şi mai mare a fluxurilor de producţie, lucruri de care din proiect nu ai cum să îţi dai seama“, a explicat fondatorul FDP.
Structura vânzărilor s-a schimbat vizibil: linia de profile de interior dintr-un material mai ieftin a scăzut, în timp ce injecţia de poliuretan, poziţionată în zona medium-premium, a urcat. Panciu pune evoluţia pe seama statutului de unic producător local şi pe creşterea interesului pentru calitate în rândul arhitecţilor, designerilor şi al clienţilor finali.
Un canal aparte îl reprezintă restaurările. Compania reproduce ornamentele degradate de pe faţadele clădirilor vechi folosind polistiren de densitate ridicată acoperit cu un strat mineral de până la 4 milimetri, care imită piatra. Elementele sunt reproiectate prin inginerie inversă şi prin scanare 3D, iar matriţele sunt făcute în secţia proprie. Printre proiecte se numără Spitalul de Psihiatrie din Sibiu şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar şi lucrări în Viena.
Principalul obstacol rămâne legislaţia privind monumentele, care impune refacerea cu materialele originale. Panciu spune că regula are efecte contrare: ipsosul şi betonul sunt grele, pun presiune suplimentară pe structura clădirii şi devin periculoase când cad de la etajele superioare, iar în plus nu permit izolarea termică.
„Ar trebui să acceptăm faptul că e nevoie să utilizăm tehnologii actuale, rezistente şi durabile, chiar dacă nu sunt realizate conform metodei tradiţionale. În acest moment, această flexibilitate nu există“, a spus el, adăugând că o schimbare ar debloca refacerea multor faţade din Bucureşti şi din ţară.
Pentru 2026, ţinta din strategie este o creştere de circa 40%, mizând pe rezidenţial, pe exporturi - Bulgaria, Benelux, Franţa şi Germania - şi pe două colecţii noi de produse pe an. Dezvoltatorii imobiliari au devenit un client tot mai important, în condiţiile în care manopera s-a scumpit accelerat, iar aceştia caută soluţii care să reducă timpul de montaj pe şantier.
„Îi interesează foarte mult o optimizare direct din fabrică, adică produse gata de instalat, uşor, ca un Lego, astfel încât procesul pe şantier să fie cât mai simplificat şi mai uşor de bugetat, iar la finalul proiectului să nu mai fie surprize“, a explicat Dan Panciu.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE