♦ România aruncă hrană la gunoi, dar 1 din 4 români este în pragul sărăciei şi nu are resursele necesare chiar pentru procurarea hranei ♦ Lansată în urmă cu aproape un an în acest context, Banca Locală de Alimente a Sectorului 6 a devenit aproape un model de business care uneşte „cererea“ cu „oferta“, contribuind direct la reducerea risipei alimentare ♦ Legislaţia există şi vine cu multe beneficii pentru cei care o aplică, dar încă nu este suficient de cunoscută, spune Ionuţ Porcaru, director dezvoltare, Banca Locală de Alimente Sector 6 Bucureşti, într-o discuţie cu CEC Bank pentru afaceri româneşti.
Ionuţ Porcaru lucrează de circa 18 ani în industria alimentară, dar CV-ul său s-a construit în mediul corporate, ultimii 9 ani fiind în cadrul MOL România, jucător din careul de aşi ai pieţei petroliere locale. Aici, Ionuţ Porcaru s-a ocupat de implementarea unuia dintre cele mai vizibile concepte gastro din benzinării, Fresh Corner.
„După 18 ani din de industria alimentară corporate, am decis anul trecut să mă alătur unui proiect unic în România, un proiect care a fost dezvoltat de mediul de stat. E o noutate în România şi cred că aici a fost declicul pentru mine. A fost necesar să văd pentru mine dacă eu pot să mă adaptez acestui mediu. Modelul nostru de business, aş zice eu, în acest moment este unul de succes, recunoscut la nivel internaţional“, spune Ionuţ Porcaru, director dezvoltare, Banca Locală de Alimente Sector 6 Bucureşti, într-o discuţie cu CEC Bank pentru afaceri româneşti.
Ideea nu este neapărat nouă, dar implementarea proiectului, cu rezultate, este o noutate. De la ce a pornit Banca Locală de Alimente a Sectorului 6?
„România aruncă anual peste 2,5 milioane de tone de alimente. Circa 70% vin din zona de gospodării individuale, dar diferenţa de 30% vine de la producătorii din lanţul agroalimentar. Pe de altă parte, unul din patru români în momentul de faţă este în prag de excluziune socială, în pragul sărăciei şi nu-şi poate asigura o hrană corectă nutriţională, zi cu o zi. Dacă am arunca aceste tone de alimente zi de zi la groapa de gunoi, acestea se traduc în noxe. Iată că un asemenea proiect poate să devină şi o sursă sustenabilă pentru diverse companii, pentru că salvăm produse, nu mai aruncăm în aer tot felul de noxe şi rezolvăm o problemă socială.“
De ce ajunge România la acest nivel foarte ridicat al risipei alimentare? Educaţia este parte din problemă. Dar apoi vin lucruri precum excesul de producţie combinat cu preţul mic pe care producătorii îl obţin în retail.
Piaţa însă există şi, mai important, există şi o legislaţie care exact asta targetează, diminuarea risipei alimentare, respectiv Legea 217 privind diminuarea risipei alimentare.
„În baza acestei legi, dacă donezi ca entitate economică către un organ receptor, cum suntem noi, valoarea întreagă a surplusului o poţi deduce fiscal la finalul anului din impozitul pe profit. Totodată, ce donezi către un organ receptor este scutit de TVA. Sunt nişte facilităţi enorme. Problema este că această lege nu este pe deplin conştientizată de toţi reprezentanţii din lanţul alimentar“, atrage atenţia Ionuţ Porcaru.
Chiar şi aşa, Banca de Alimenta a progresat în acest an.
„Dacă anul trecut, în ianuarie, când am dat drumul proiectului, aveam 20 de parteneri lângă noi, la ora la care vorbim avem 96 de parteneri care au înţeles că tot ce înseamnă surplus pe care nu pot să-l valorifice poate să devină o masă clară pentru oamenii cu nevoi şi să aibă şi nişte beneficii fiscale importante, aş zice eu. Spuneam la început că în fiecare zi noi, ca naţie, aruncăm undeva la 6.000t/zi de alimente. Din acest total, noi am reuşit să salvăm 820 de tone. Asta e partea economică. Asta a însemnat că valoarea respectivă n-a mai fost o pierdere pentru o companie care a ales să fie partener cu noi, să le doneze pe legea diminuării pe alimentare.“
Ceea ce este important este că Banca de Alimente nu funcţionează ca o cămară. Alimentele donate sunt fie imediat procesate, fie conservate şi utilizate ulterior. „Noi nu suntem doar o cămară. Avem o echipă de 22 de bucătari, nutriţionişti şi în fiecare zi gătim peste 4.600 de porţi cu componente diferite. Avem o flotă de peste 11 autoutilitare care zilnic pleacă de la poarta instituţiei şi merg către entităţi economice care aleg să fie partenere cu noi, să ridice donaţiile, dar totodată aceeaşi flotă merge să ducă şi mâncarea în şcoli. Targetul nostru, pentru că suntem o instituţie nou înfiinţată, este ca în următorii 5 ani, să ajungem susţinem în totalitate linia de buget pentru hrană.“
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE