Iulian Mărgeloiu, Ministerul Economiei: Am flexibilizat condiţiile SME Eco-Tech şi prelungim termenul spre finalul anului, dar principiul rămâne „primul venit, primul servit“. Aproape jumătate din fonduri, deja angajate

♦ SME Eco-Tech oferă grant de 40%, până la 267.000 lei, la proiecte de 668.000 lei ♦ Aproape jumătate din fonduri sunt angajate, termenul se prelungeşte dincolo de 24 septembrie ♦ Programul finanţat în proporţie de 70% de Elveţia şi 30% de la bugetul de stat, cu o alocare de 288,8 mil. lei, a strâns aproape 400 de dosare şi are o rată de acceptare de circa 90% ♦ După ce Ministerul Economiei a eliminat pragul minim de cifră de afaceri şi a deschis programul către microîntreprinderi, comerţ şi servicii, CEC Bank, una dintre cele cinci bănci partenere, aşteaptă un nou val de aplicanţi ♦ Grantul de 40% este virat înaintea creditului, tocmai pentru a reduce presiunea pe cash-flow.

Antreprenorii care au verifi­cat condiţiile de eligibilitate ale pro­gra­mului SME Eco-Tech în urmă cu două luni şi nu s-au încadrat au moti­ve să se uite din nou. Ministerul Economiei a relaxat pe parcurs criteriile de acces, astfel încât programul, conceput iniţial pentru industria prelucrătoare, este acum deschis şi firmelor din comerţ şi servicii, iar mi­croîntreprinderile pot aplica fără o cifră de afaceri minimă.

„Dacă ai o firmă care funcţionează de­ja, care are clienţi, producţie sau servicii, deci şi-a găsit un loc pe piaţă, şi doreşte să investească în reducerea cos­turilor cu ener­gia, în echipamente de producţie mai efi­cien­te sau în digitali­zare, statul o poate ajuta cu până la 40% din investiţie, printr-un grant nerambur­sabil. Nu mai avem un prag minim la cifra de afaceri, deci orice microîntre­prindere poate aplica“, a spus Iulian Mărgeloiu, secretar de stat în Minis­terul Economiei, în emisiunea CEC Bank pentru afaceri româneşti, un proiect ZF şi CEC Bank.

Programul are o alocare totală de 288,8 mil. lei, din care 70% vin de la par­tenerii el­veţieni, iar restul de la bugetul naţional. Un proiect are o valoare de a­pro­ximativ 120.000 de euro, iar bugetul permite finan­ţarea a circa 800 de com­panii. Până acum au fost depuse aproa­pe 400 de dosare, cu o rată de acceptare spre 90%, un nivel pe care oficialul ministerului îl pune pe seama simplităţii procesului, complet digitalizat, şi a faptului că antreprenorii aplică cu do­sare complete. Fondurile consumate se situează, potrivit lui Iulian Mărgeloiu, între 40% şi 50% din alocare.

Condiţiile de eligibilitate au rămas însă ferme pe câteva puncte: firma trebuie să fi fost înregistrată până la 31 decembrie 2021, să nu aibă datorii la bugetul de stat, să creeze şi să menţină cel puţin un loc de muncă până la finalul programului şi să nu fi depăşit plafonul de minimis de 300.000 de euro în ultimii trei ani. Programul nu este gândit pentru cei atraşi doar de compo­nenta nerambursabilă.

„Nu se adresează antreprenorilor care spun: uite ce program frumos, îmi dă statul 40%, hai să-l accesez şi eu. Ne dorim com­panii cu un business plan viabil, care şi-ar fi făcut şi fără noi această investiţie, poate nu acum, poate peste un an. Pe aceşti antre­pre­nori, care au viziune, au clienţi şi au procese pe care doresc să le îmbunătă­ţească, dorim să îi sprijinim“, a precizat secretarul de stat.

Cele mai căutate achiziţii sunt sistemele fotovoltaice complete, cu baterii de stocare, urmate de echipamentele de producţie mai eficiente şi de cele pentru economia circu­lară. Un producător de conserve de legume, de exemplu, a combinat panourile fotovol­taice cu echipamente specifice liniei de pro­ducţie. Vehiculele electrice nu sunt eligi­bile. Miza declarată a programului este competitivitatea într-o regiune în care costul energiei apasă asupra firmelor.

„Costul la energie nu ne ajută pe noi ca regiune, ca Europă şi în special ca ţară. A­cest program vine şi ajută produsele şi ser­viciile acestor antreprenori să devină mai competitive pe termen lung, prin re­ducerea de costuri“, a spus Iulian Mărgeloiu.

Un element pe care ministerul îl consi­deră esenţial este ordinea plăţilor. „În momentul în care se acceptă dosarul, virăm aceşti bani în primă fază antreprenorilor, astfel încât să scădem presiunea pe cash-flow. Nu mai aşteaptă până la accesarea creditului, au cei 40% din investiţie în momentul în care au acceptul final“, a explicat oficialul.

Pentru restul de minimum 60% din proiect, antreprenorii se adresează uneia dintre cele cinci bănci partenere. CEC Bank oferă credite de investiţii la ROBOR plus o marjă de 3,5% pe an, iar comisioanele au fost plafonate la maximum 1% prin selecţia făcută de minister. Banca are un termen de maximum 30 de zile pentru decizia de creditare din momentul în care primeşte decizia de preselecţie, iar banii intră în contul firmei în alte şapte zile. Ramona Ivan, director al Direcţiei Relaţii cu Instituţii Naţionale şi Internaţionale din CEC Bank, vede în această simplitate principalul argument al programului.

„Omului de bancă i se pare simplu, dar antreprenorului, care are multe alte griji, lucrurile nu i se par la fel de simple. Este rolul băncii să îi traducă documentele într-o manieră mai simplă. Deschidem un cont al proiectului şi ne asigurăm că tot ce se implementează se întâmplă bine. Este unul dintre cele mai simple programe de care ne ocupăm“, a spus Ramona Ivan în emisiunea CEC Bank pentru afaceri româneşti.

Firmele care au ales CEC Bank vin din industria alimentară, prelucrarea lemnului, IT sau producţia de utilaje agricole, cu o distribuţie echilibrată la nivel naţional, iar banca aşteaptă ca numărul lor să crească odată cu extinderea programului către servicii şi comerţ. Cât priveşte motivaţia, reprezentanta CEC Bank nu are dubii: firmele vin pentru grant. Calculul de eficienţă ar trebui însă să conteze la fel de mult.

„Am făcut la un moment dat, pentru un alt program, împreună cu o firmă specializată pe eficienţă energetică, nişte calcule şi a rezultat că un credit pe cinci ani avea dobânda plătită automat doar din primul an, datorită reducerii de consum de energie. Se schimbase un echipament vechi cu unul performant. Este un credit de investiţii şi credem foarte mult că aici trebuie să încercăm să mai vedem şi investiţii, nu doar capital de lucru“, a spus Ramona Ivan.

Termenul oficial de depunere este 24 septembrie, dar ministerul îl va prelungi spre finalul anului. O nouă ediţie în 2027 nu este însă în plan, anul viitor fiind rezervat implementării şi monitorizării, în timp ce ministerul pregăteşte programe de valori mai mari pentru industria prelucrătoare şi cea extractivă. „O companie trebuie să se dezvolte, trebuie să evolueze. Dacă rămâne la fel, dacă nu investeşte şi nu priveşte mereu în viitor, până la urmă moare. Prin acest program facem mai accesibilă această evoluţie normală a unei firme sănătoase“, a conchis Iulian Mărgeloiu.

 

Programul SME Eco-Tech pe scurt

► Buget: 288,8 mil. lei, din care 70% contribuţia Confederaţiei Elveţiene şi 30% bugetul de stat; cel puţin 800 de companii finanţabile

► Beneficiari: microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii din producţie, comerţ şi servicii, înregistrate până la 31 decembrie 2021, fără datorii la buget, care nu au depăşit plafonul de minimis de 300.000 de euro în ultimii trei ani

► Structura finanţării: grant nerambursabil de maximum 40% din cheltuielile eligibile (până la 267.240 lei) şi cofinanţare de minimum 60%, inclusiv prin credit de investiţii de la băncile partenere; valoarea de referinţă a unui proiect este de circa 668.000 lei

► Investiţii eligibile: eficienţă energetică (inclusiv sisteme fotovoltaice cu baterii de stocare), echipamente de producţie mai performante, economie circulară, digitalizare; vehiculele electrice nu sunt eligibile

►  Condiţia de angajare: minimum un loc de muncă creat şi menţinut până la finalul programului

► Creditul CEC Bank: ROBOR la 6 luni plus 3,5% pe an, până la 60 de luni, perioadă de graţie de maximum 12 luni, comisioane plafonate la 1%

► Termene: decizia de creditare în maximum 30 de zile de la preselecţie, banii în cont în alte 7 zile; implementarea investiţiei în maximum 12 luni

►  Depunere: exclusiv online, pe platforma ministerului; termen 24 septembrie 2026, cu prelungire anunţată spre finalul anului, pe principiul „primul venit, primul servit“.