Mihai Stănescu, RoCoach: Urmaşii vor să intre la conducerea afacerilor de familie, dar fondatorii nu sunt pregătiţi să le lase cârma. Fondatorii continuă să concentreze atât deciziile strategice, cât şi pe cele operaţionale, ceea ce încetineşte dezvoltarea companiilor

♦ Liderii trebuie să îşi schimbe modul de a lua decizii ♦ Actuala criză nu mai poate fi gestionată cu reflexele din trecut ♦ Cele mai mari preocupări ale antreprenorilor sunt legate de lanţurile globale de aprovizionare, finanţare, logistică, război şi instabilitatea guvernamentală.

Schimbul de generaţii începe să de­vină una dintre cele mai importan­te provocări pentru afacerile de familie din România. Tot mai mulţi copii ai fondatorilor vor să intre în conducerea companiilor, după ce au studiat, au acumulat experienţă pro­fe­sională şi sunt pregătiţi să participe la deciziile care vor modela viitorul afacerii. De cealaltă parte însă, fon­da­torii continuă să păstreze aproape toate pârghiile de decizie. Deşi vor­besc tot mai des despre succesiune, puţini sunt pregătiţi să renunţe cu adevărat la cârmă.

„Urmaşii vor să intre la condu­ce­rea afacerilor chiar şi în această peri­oadă de criză, aproape fără excepţie, dar fondatorii nu sunt încă pregătiţi să le lase cârma.“, a spus Mihai Stă­nescu, managing partner al compa­niei de coaching RoCoach, în cadrul emisiunii CEC Bank pentru Afaceri Româneşti.

El a subliniat că mulţi fondatori încearcă să rămână implicaţi simultan atât în deciziile strategice, cât şi în cele operaţionale, iar această supra­pu­nere ajunge să încetinească dezvol­tarea companiilor.

„Fondatorii vor să fie şi în proxi­mitatea deciziilor de business, şi cu orizontul strategic. Ceea ce, în conti­nuare, ne ţine pe loc pe toţi. Nu nu­mai pe ei, ci şi pe angajaţii lor, pe lanţurile de valoare în care sunt şi pe noi, ca oameni care trăim aici.“

Dificultatea transferului de pu­tere este amplificată şi de contextul economic.

Fondatorii care au construit afacerile în ultimele două sau trei decenii se confruntă astăzi cu un nivel de incertitudine fără precedent şi simt nevoia să rămână implicaţi în toate deciziile importante.

„În mod evident, trăim o perioadă extrem de turbulentă. Lipsa de sustenabilitate a soluţiilor anterioare ne arată că trebuie să ne alegem foarte grijuliu şi atent modul de a intra în port, adică de a reveni în ape liniştite, într-o zonă de predictibilitate mai mare, măcar trimestrială sau anuală.“

Una dintre cele mai frecvente greşeli pe care le fac liderii este să încerce să gestioneze criza folosind aceleaşi reflexe care au funcţionat în trecut. În loc să caute rapid răspunsuri în experienţele anterioare, antreprenorii ar trebui să îşi lărgească perspectiva şi să privească simultan mai mulţi indicatori şi mai multe scenarii.

Mihai Stănescu explică faptul că mulţi antreprenori iau decizii pornind de la primul model pe care îl recunosc din experienţa trecută, ceea ce el numeşte first fit pattern matching. În schimb, recomandarea sa este ca liderii să îşi construiască o imagine mai extinsă asupra contextului, analizând mai multe surse de informaţii şi mai multe scenarii înainte de a lua decizii.

„Eu încerc să-i mut către best fit pattern matching. Adică: hai să vedem. Da, acesta este un indicator. Dar ce alţi indicatori avem? Ce se întâmplă în Polonia? Ce a spus Banca Centrală Europeană. Şi începi să-ţi construieşti un «best fit», nu un «first fit».“

În ultimii ani, agenda de preocupări a antreprenorilor români s-a schimbat radical. Dacă în trecut companiile gestionau câteva riscuri majore, astăzi acestea trebuie să facă faţă simultan vulnerabilităţilor din lanţurile globale de aprovizionare, problemelor logistice, presiunilor fiscale, accesului la finanţare şi incertitudinilor geopolitice.

„Prima şi cea mai importantă teamă a antreprenorilor este legată de lanţurile globale de aprovizionare. Apoi apar riscuri pe care mulţi nici nu le au pe radar: preţurile de transfer, problemele logistice sau vremea. Urmează întrebarea: cât din business sunt dispus să cedez pentru ca firma să poată fi finanţată până la capăt? Iar peste toate acestea vin temerile legate de război şi de instabilitatea guvernamentală.“