♦ Bucureştiului îi lipseşte un proiect de mari dimensiuni care să crească nivelul de încredere pe care locuitorii îl au în ceea ce priveşte dezvoltarea oraşului. Reabilitarea parcului Herăstrau, o misiune de circa 40 mil. euro, poate deveni acest proiect. Care sunt şansele de realizare? Acesta a fost unul dintre subiectele abordate alături de Alina Kasprovschi, director executiv al Fundaţiei Comunitare Bucureşti.
Fundaţia Comunitară Bucureşti a finanţat peste o mie de proiecte şi burse din Bucureşti şi Ilfov, cu 38 de milioane de lei, în cadrul activităţii sale din ultimii 14 ani. În ultimul an, focusul Fundaţiei s-a mutat pe creşterea calităţii vieţii din oraş.
„Anul trecut ne-am schimbat strategia şi ne-am propus ceva ambiţios şi anume să influenţăm calitatea vieţii în oraş. Lucrăm de cinci ani deja în platforma de mediu pentru Bucureşti, cu date despre oraş, date care ne afectează calitatea vieţii, inclusiv la nivelul acesta fizic. De exemplu, un bucureştean trăieşte în medie cu patru ani mai puţin decât potenţialul lui, din cauza problemelor legate de poluare, de trafic etc. Ne-am dat seama că aceasta e o zonă în care e foarte important să lucrăm, să finanţăm proiecte care fac mediul din Bucureşti să fie mai bun de trăit şi oraşul per total să fie mai bun de trăit pentru pentru noi toţi“, spune Alina Kasprovschi, director executiv al Fundaţiei Comunitare Bucureşti, în discuţie cu CEC Bank pentru afaceri româneşti.
În esenţă, misiunea fundaţiei este de a obţine fonduri de la comunitate, mai ales companii, şi de a le direcţiona în proiecte gândite pe baza datelor.
„Şi facem asta aducând împreună şi administraţie publică şi companii şi cetăţeni obişnuiţi, ONG-uri, într-un fel în care noi, în România, nu colaborăm de obicei. Fiecare e obişnuit să facă treaba lui. Vrem să construim limbajul acesta comun şi să construim antrenamentul de a lucra împreună, pentru că pe proiectele mari e destul de greu să faci lucrurile separat.“
Datele pe care fundaţia le prelucrează ajuns inclusiv la Primăria Bucureştiului, iar ele sunt grupate pe 6 direcţii, cum ar fi natură urbană, calitatea aerului, transport sau deşeuri. „Există foarte mulţi bani în Bucureşti în zona aceasta de sponsorizări deductibile şi e păcat că încă nu suntem la potenţialul de a atrage atât de multe fonduri pe câte există.“
Cel mai important parteneriat pe care Fundaţia l-a anunţat recent este cel legat de reabilitarea Parcului Herăstrău încheiat alături de Primăria Bucureşti. Parteneriatul a fost anunţat la finalul lunii iulie. Procesul porneşte de la rezultatele consultării publice la care au participat 9.780 de utilizatori ai parcului şi continuă cu mobilizarea resurselor necesare pentru pregătirea intervenţiilor. Fundaţia Comunitară Bucureşti a atras deja o finanţare privată de 900.000 de euro pentru procesul de regenerare şi alocă, într-o primă etapă,
90.000 de euro pentru studiile, expertizele şi documentaţiile tehnice necesare, inclusiv inventarierea arborilor, evaluarea stării acestora şi elaborarea unui plan de gestionare a patrimoniului arboricol. În paralel, fundaţia pregăteşte o campanie prin care urmăreşte să atragă până la 10 milioane de euro de la companii şi donatori individuali pentru etapele viitoare de regenerare a parcului.
„Pare că această colaborare a ieşit aşa, de nicăieri, dar de fapt e rezultatul mai multor ani de colaborare cu aparatul tehnic din primărie. Promisiunea noastră, pe care o repet, este că vom strânge până la 10 milioane de euro în următorii doi-trei ani. Sunt bani pe care putem să îi strângem, pe care avem capacitatea să îi strângem. O să fie complicat, dar nu imposibil. Şi mai aducem ceva la masă. În afară de bani, aducem această flexibilitate a finanţării private. Dacă vorbim, de pildă, de locul în care este acum Herăstrăul, primul pas al parteneriatului este să avem un plan, un plan de management al parcului şi un plan de investiţii în parc.“
Mizele legate de Herăstrău sunt uriaşe. Dincolo de suprafaţa parcului, 180 de hectare în inima capitalei, un Herăstrău modernizat înseamnă aer curat, recreere, dar şi clădirea unei încrederi colective în administraţie, în jurul unui proiect care înseamnă foarte mult pentru orice bucureştean. În total, investiţia în refacerea completă a parcului s-ar ridica la circa 40 de milioane de euro.
„Aş spune că sunt câteva mize aici legate de Herăstrău. Una este miza mediului, pentru că e cea mai mare arie naturală a oraşului. Vorbim de 180 de hectare din Bucureşti şi verde şi albastru, pentru că e şi lacul, zone care răcoresc oraşul, care curăţă aerul. Nu putem să ignorăm Herăstrăul. Dar apoi este şi miza aceasta în care bucureştenii, după atâţia ani de neglijare din partea administraţiei publice în general cu privire la problemele oraşului, pot să înceapă să aibă încredere. Dacă am vedea că Herăstrăul ar deveni un loc de care să fim mândri în oraşul acesta, atunci cred că asta ne-ar aduce mai multă încredere să facem mai multe lucruri.“
Planul privind dezvoltarea Herăstrăului nu trebuie să fie unul neapărat inovator, parcul nu are nevoie de nimic în plus faţă de ceea ce oferă deja.
„E un plan simplu. Trebuie să laşi Herăstrăul să-şi valorifice activele pe care deja le are, să le îngrijeşti, să le pui în valoare şi să le arăţi oamenilor. Asta e tot ceea ce trebuie să facă planul.“
Fundaţia Comunitară Bucureşti a atras deja o finanţare privată de 900.000 de euro pentru procesul de regenerare a parcului Herăstrău şi alocă, într-o primă etapă, 90.000 de euro pentru studiile, expertizele şi documentaţiile tehnice necesare, inclusiv inventarierea arborilor, evaluarea stării acestora şi elaborarea unui plan de gestionare a patrimoniului arboricol.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE