Industria de media şi publicitate din România a continuat să crească în 2025, însă ritmul de dezvoltare începe să se tempereze. Când vine vorba despre cele mai mari companii din acest sector, datele publice despre rezultatele financiare disponibile pentru 2025 arată primele semne ale unei pieţe care începe să resimtă presiunea încetinirii economice şi a competiţiei tot mai mari pentru bugetele de marketing.

În cafenelele şi restaurantele din România deja se simte o schimbare a comportamentului de consum. Oamenii vin mai rar şi cumpără mai puţin, situaţia economică determinându-i să fie mai prudenţi în abordare. Involuţia e justificată şi de faptul că preţurile au crescut accelerat în HoReCa după pandemie, în unele cazuri fiind vorba chiar de dublări.

Cele mai mari zece companii care deţin şi operează hoteluri în România au cumulat în 2025 afaceri de aproape 1,5 miliarde de lei, în pofida unui an care a adus scăderi în turismul local. Mai exact, în 2025, unităţile de cazare locale au avut 13,9 milioane de turişti, în scădere faţă de anul anterior, când hotelurile şi pensiunile din România au avut 14,2 milioane de oaspeţi, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

Piaţa agenţiilor de turism intră într-o nouă etapă, în timp ce unii jucători au intrat sub umbrela unor grupuri de turism regionale, iar alţii se pregătesc să se listeze în premieră la Bursa de Valori Bucureşti, dând un puternic semnal într-o piaţă fragilă şi fragmentată. Piaţa agenţiilor de turism este una destul de fragmentată în contextul în care există câteva lanţuri mari, cu prezenţă naţională, în rest piaţa fiind mai mult formată din jucători cu o singură agenţie.

De la schimbările fiscale şi până la proiectele de digitalizare şi integrarea inteligenţei artificiale, companiile au avut nevoie în ultimul an de mai multă expertiză externă decât oricând. Această tendinţă se vede în rezultatele financiare ale celor mai mari firme de audit şi consultanţă.

Industria de externalizare a făcut câţiva paşi înapoi în ultimii ani. Piaţa creşte în continuare, dar mai aşezat, fără a mai vorbi despre volumele cu care ne obişnuisem în anii de pandemie şi cei care au urmat imediat după. Aşadar, clasamentul celor mai mari zece companii din industria serviciilor de outsourcing arată ritmul mai temperat de creştere şi diferenţe mai mari între jucători.

Mai puţini oameni, afaceri mai mari. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale clasamentului celor mai mari companii din industria serviciilor de resurse umane, care arată că 2025 a fost un an al prudenţei, nu al expansiunii forţei de muncă temporare.

Anul 2025 a fost unul complex pentru sistemul privat de sănătate, piaţa fiind marcată atât de extinderi, investiţii, cât şi de o tranzacţie internaţională de 800 mil. euro, cea mai mare valoare înregistrată până acum de acest sector din România – cumpărarea reţelei Regina Maria de către finlandezii de la Mehiläinen Group. Operatorii medicali au înregistrat de asemenea creşteri la rezultatele financiare şi au continuat să se extindă, atât teritorial, în noi oraşe în care nu aveau prezenţă, cât şi ca ofetă de servicii medicale.

Economia autohtonă va primi în următorii ani - 2026-2028 - investiţii de peste 550 mil. euro din partea fondurilor de private equity şi venture capital, potrivit lui Andrei Gemeneanu, preşedintele ROPEA - Asociaţia industriei de PE şi VC din România.

Societăţile de intermediere de la Bursa de Valori Bucureşti au înregistrat o creştere considerabilă a activităţii în 2025, având în vedere că primii zece brokeri au intermediat în total tranzacţii de 82 miliarde de lei. Evoluţia vine după ce, în 2024, primele zece societăţi au cumulat tranzacţii de 69 de miliarde de lei; avansul a fost susţinut de evoluţia pozitivă a pieţei locale, într-un an în care indicele principal BET a înregistrat o creştere de 46,2%, cel mai ridicat nivel din ultimii 16 ani.

Piaţa fondurilor mutuale din România a depăşit pentru prima dată pragul de un milion de investitori în 2025, după ce sistemul de impozitare prin reţinere la sursă introdus în urmă cu trei ani a continuat să atragă noi participanţi în industrie. Ca structură, investitorii locali au favorizat în continuare fondurile cu venit fix şi pe cele de obligaţiuni, care au cumulat cel mai mare număr de participanţi, în timp ce fondurile de acţiuni au devenit tot mai populare în rândurile investitorilor, ca urmare a performanţei istorice a indicelui de referinţă BET.

Activele celor cinci fonduri alternative de investiţii (fostele SIF-uri) de la Bursa de Valori Bucureşti şi cele ale Fondului Proprietatea au înregistrat creşteri pe linie în 2025. Schimbarea vine pe fondul restructurărilor de portofoliu, al programelor de răscumpărare de acţiuni şi al rezultatelor financiare superioare, mişcările reflectându-se inclusiv în preţurile acţiunilor la BVB.

Piaţa leasingului operaţional şi-a continuat creşterea în 2025 – primii cinci jucători au cumulat circa 2,76 miliarde de lei cifră de afaceri, cu aproape 21% peste 2024 –, însă tabloul profitabilităţii s-a deteriorat puternic. Aproape toţi liderii au raportat marje în scădere abruptă, iar unii au trecut pe pierdere, în pofida cifrelor de afaceri în urcare.

Deşi este mai puţin vizibilă decât piaţa bancară, industria de leasing rămâne unul dintre motoarele importante ale investiţiilor din economia românească. De la finanţarea flotelor auto şi a vehiculelor comerciale până la echipamente industriale, utilaje agricole, aparatură medicală sau tehnologii pentru producţie, leasingul susţine direct dezvoltarea companiilor şi modernizarea economiei.