Industria de externalizare a făcut câţiva paşi înapoi în ultimii ani. Piaţa creşte în continuare, dar mai aşezat, fără a mai vorbi despre volumele cu care ne obişnuisem în anii de pandemie şi cei care au urmat imediat după. Aşadar, clasamentul celor mai mari zece companii din industria serviciilor de outsourcing arată ritmul mai temperat de creştere şi diferenţe mai mari între jucători.

Mai puţini oameni, afaceri mai mari. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale clasamentului celor mai mari companii din industria serviciilor de resurse umane, care arată că 2025 a fost un an al prudenţei, nu al expansiunii forţei de muncă temporare.

Anul 2025 a fost unul complex pentru sistemul privat de sănătate, piaţa fiind marcată atât de extinderi, investiţii, cât şi de o tranzacţie internaţională de 800 mil. euro, cea mai mare valoare înregistrată până acum de acest sector din România – cumpărarea reţelei Regina Maria de către finlandezii de la Mehiläinen Group. Operatorii medicali au înregistrat de asemenea creşteri la rezultatele financiare şi au continuat să se extindă, atât teritorial, în noi oraşe în care nu aveau prezenţă, cât şi ca ofetă de servicii medicale.

Economia autohtonă va primi în următorii ani - 2026-2028 - investiţii de peste 550 mil. euro din partea fondurilor de private equity şi venture capital, potrivit lui Andrei Gemeneanu, preşedintele ROPEA - Asociaţia industriei de PE şi VC din România.

Societăţile de intermediere de la Bursa de Valori Bucureşti au înregistrat o creştere considerabilă a activităţii în 2025, având în vedere că primii zece brokeri au intermediat în total tranzacţii de 82 miliarde de lei. Evoluţia vine după ce, în 2024, primele zece societăţi au cumulat tranzacţii de 69 de miliarde de lei; avansul a fost susţinut de evoluţia pozitivă a pieţei locale, într-un an în care indicele principal BET a înregistrat o creştere de 46,2%, cel mai ridicat nivel din ultimii 16 ani.

Piaţa fondurilor mutuale din România a depăşit pentru prima dată pragul de un milion de investitori în 2025, după ce sistemul de impozitare prin reţinere la sursă introdus în urmă cu trei ani a continuat să atragă noi participanţi în industrie. Ca structură, investitorii locali au favorizat în continuare fondurile cu venit fix şi pe cele de obligaţiuni, care au cumulat cel mai mare număr de participanţi, în timp ce fondurile de acţiuni au devenit tot mai populare în rândurile investitorilor, ca urmare a performanţei istorice a indicelui de referinţă BET.

Activele celor cinci fonduri alternative de investiţii (fostele SIF-uri) de la Bursa de Valori Bucureşti şi cele ale Fondului Proprietatea au înregistrat creşteri pe linie în 2025. Schimbarea vine pe fondul restructurărilor de portofoliu, al programelor de răscumpărare de acţiuni şi al rezultatelor financiare superioare, mişcările reflectându-se inclusiv în preţurile acţiunilor la BVB.

Piaţa leasingului operaţional şi-a continuat creşterea în 2025 – primii cinci jucători au cumulat circa 2,76 miliarde de lei cifră de afaceri, cu aproape 21% peste 2024 –, însă tabloul profitabilităţii s-a deteriorat puternic. Aproape toţi liderii au raportat marje în scădere abruptă, iar unii au trecut pe pierdere, în pofida cifrelor de afaceri în urcare.

Deşi este mai puţin vizibilă decât piaţa bancară, industria de leasing rămâne unul dintre motoarele importante ale investiţiilor din economia românească. De la finanţarea flotelor auto şi a vehiculelor comerciale până la echipamente industriale, utilaje agricole, aparatură medicală sau tehnologii pentru producţie, leasingul susţine direct dezvoltarea companiilor şi modernizarea economiei.

Cele şapte fonduri de pensii private obligatorii Pilonul II din România au încheiat 2025 cu indicatori financiari în creştere, într-un an de referinţă pentru întregul sistem: toţi cei şapte administratori au înregistrat avansuri atât în ceea ce priveşte cifra de afaceri, cât şi profitul net.

Piaţa asigurărilor a ajuns la un volum al primelor brute subscrise de 25,8 mld. lei anul trecut, însemnând o creştere de 10% faţă de anul precedent. Asigurările generale rămân cu o pondere considerabilă în totalul pieţei de 80%, însemnând 20,6 mld. lei, consemnând un avans de 8,3% în 2025 faţă de 2024. Chiar dacă asigurările auto, în special RCA-ul, continuă să tragă asigurările generale în sus cu un volum consistent, piaţa pare că a intrat într-o nouă etapă. Stabilitatea pieţei RCA a dat spaţiu asigurătorilor să se concentreze pe segmentele facultative, care au început să prindă elan.

Piaţa asigurărilor de viaţă şi-a menţinut în anul 2025 o dinamică puternică faţă de anii anteriori, ceea ce înseamnă că direcţia spre care asigurătorii marşează ajunge la clienţi. În acelaşi timp, contextul economic dificil forţează către siguranţă, prevenţie, iar zona asigurărilor de viaţă, în special cu componentele de economisire şi investiţie, pe lângă cea de protecţie, răspunde nevoilor. Anul 2025 a venit cu un volum al primelor brute subscrise de circa 5,2 mld. lei, însemnând un avans de 17,8%, faţă de 2024.

Podiumul topului celor mai mari bănci după active de pe piaţa românească a rămas neschimbat în anul 2025, Banca Transilvania şi BCR menţinându-se pe primele două poziţii, în timp ce locul 3 a revenit şi anul trecut CEC Bank. Anterior, podiumul băncilor mari se schimbase în anul 2023, când CEC Bank urcase pe locul 3, iar BRD a coborât pe poziţia 4, în timp ce Banca Transilvania s-a delimitat ca lider, iar BCR a rămas pe locul 2.

În 2025, comerţul modern s-a extins cu circa 410 de magazine noi, depăşind astfel în premieră pragul de 5.000 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount, cash & carry şi proximitate modernă. Marii retaileri au scos din buzunare cel puţin 500 mil. euro (bani care au mers şi către logistică, remodelări, achiziţii de terenuri etc), conform calculelor şi estimărilor Ziarului Financiar.