Anuarul Cei mai mari jucători din economie 2026. Bănci. Consolidarea continuă în banking. Iar concentrarea devine tot mai mare la vârful topului băncilor mari

Podiumul topului celor mai mari bănci după active de pe piaţa românească a rămas neschimbat în anul 2025, Banca Transilvania şi BCR menţinându-se pe primele două poziţii, în timp ce locul 3 a revenit şi anul trecut CEC Bank. Anterior, podiumul băncilor mari se schimbase în anul 2023, când CEC Bank urcase pe locul 3, iar BRD a coborât pe poziţia 4, în timp ce Banca Transilvania s-a delimitat ca lider, iar BCR a rămas pe locul 2.

Cu toate că băncile de la vârful topului au rămas pe poziţii, coborând în clasamentul celor mai mari jucători din banking vedem că au aparut schimbări, influenţate şi de creşterea organică, dar mai ales de tranzacţiile de fuziuni & achiziţii (M&A). Anul 2025 a adus o consolidare a sistemului bancar românesc, în urma terminării proceselor de integrare & fuziune în cazul a trei tranzacţii de M&A în banking, respectiv Banca Transilvania care a achiziţionat OTP, UniCredit care a fuzionat cu Alpha Bank România şi Intesa Sanpaolo care a preluat First Bank. Analizând evoluţia activelor la nivel individual vedem că Banca Transilvania, care este din anul 2018 lider al pieţei bancare româneşti, s-a detaşat în 2025 de restul plutonului ajungând la active de 210,4 mld. lei, după un salt de peste 14% faţă de 2024, cota de piaţă a băncii urcând la 22%. Banca Transilvania a fost un jucător activ pe piaţa de fuziuni şi achiziţii în ultimii ani. După ce a cumpărat Volksbank (2015) şi Bancpost (2018), în 2022 a preluat Idea Bank (redenumită Salt Bank – bancă de sine stătătoare), iar în 2025 a finalizat preluarea OTP Bank România.

BCR, care a fost anterior timp de aproape două decenii liderul pieţei bancare locale şi a coborât în 2018 pe poziţia secundă, avea anul trecut active de circa 132,2 mld. lei, în creştere cu aproape 10% faţă de 2024. Cota de piaţă după active a BCR, care mizează în continuare pe creştere organică, a urcat puţin anul trecut, până la 13,8%.

Podiumul topului băncilor mari din anul 2025 este completat de CEC Bank, care a ajuns la active de 107,6 mld. lei, după un salt de 8,4% faţă de 2024, instituţia de credit controlată de stat prin Ministerul Finanţelor având o cotă de piaţă de peste 11,2%. CEC Bank urcase în anul 2023 pe locul 3, după ce în anul 2022 ocupa locul 6 în top, depăşind atunci Raiffeisen Bank, ING Bank şi BRD-SocGen, care au coborât în clasament.

Rămâne de văzut dacă în anii următori se va modifica şi ierarhia în privinţa locului 3 al podiumului topului bancar. După ce a trecut la ofensivă şi a început să parieze şi pe achiziţii de bănci, UniCredit, banca românească cu capital italian, s-a delimitat anul trecut cu o creştere a activelor de circa 42% faţă de 2024, la 103 mld. lei, în contextul preluării Alpha Bank. UniCredit a urcat astfel puternic până pe locul 4 în 2025, cu o cotă de piaţă de 10,75%, şi s-a apropiat de podium, de pe poziţia 7, unde era în anul 2024. 

In aceste condiţii, banca românească cu capital francez BRD-Soc Gen a coborat în anul 2025 pe locul 5 în topul după active, deşi a înregistrat un plus al activelor cu 11% faţă de 2024, până la 95,4 mld. lei. Banca avea anul trecut o cotă de piaţă de aproape 10%. În anul 2024, banca românească cu capital francez ocupa poziţia a patra.

Activele cumulate ale primelor trei bănci mari de pe podium - Banca Transilvania, BCR  şi CEC Bank – reprezentau în anul 2025 circa 47% din activele întregului sistem bancar. Iar dacă luăm în considerare şi UniCredit şi BRD se observă că cele mai mari cinci bănci din România - Banca Transilvania, BCR, CEC Bank, UniCredit şi BRD aveau în 2025 active cumulate de circa 650 mld. lei, reprezentând o felie de aproape 68% din sistemul bancar local. Comparativ, în anul 2024, activele top 5 erau de 570 mld. lei, în 2023 erau de peste 500 mld. lei, iar în 2021 primele 5 bănci aveau active cumulate de 400 mld. lei.

Revenind la topul băncilor mari se observă că în pofida unui salt anual al activelor de circa 8% în 2025, şi Raiffeisen Bank a alunecat o poziţie în topul bancar de anul trecut până pe locul 6, de pe poziţia 5 în 2024, raportând active de 88,6 mld. lei. Cota de piaţă a băncii româneşti cu capital austriac a ajuns la 9,25%. Dar, Raiffeisen va recupera teren având în vedere că a bătut în acest an palma pentru achiziţia Garanti BBVA România. Odată cu achiziţia Garanti, Raiffeisen poate ajunge la circa 11% din piaţă şi poate lupta chiar pentru locul trei cu CEC Bank şi UniCredit Bank.

Locul 7 a revenit în 2025 ING Bank, sucursala de la Bucureşti a grupului olandez cu acelaşi nume, care a coborât o poziţie, după ce a raportat active mai mari cu doar 3% faţă de 2024, până la 80,4 mld. lei. Banca a ajuns anul trecut la o cotă de piaţă de circa 8,4%. Anterior, ING urcase în 2019 pe locul 4, unde a rămas până în 2022.

Banca românească de stat, Exim Banca Românească (fosta EximBank), a rămas în 2025 pe poziţia a 8-a în clasamentul celor mai mari bănci de pe piaţa locală, după ce a raportat active de 29,4 mld. lei, în creştere cu 10%, cota de piaţă a băncii fiind de 3,07%, comparabilă cu cea din 2024. Analizând evoluţia din ultimii ani vedem că în 2022, banca a avut o ascensiune în top 10 cele mai mari bănci din România după active, urcând pe locul 8, de pe poziţia 10 din 2021, iar în anii care au urmat s-a menţinut pe această poziţie. Si în 2020 EximBank produsese o surpriză, urcând pe locul 10 în topul băncilor mari, de pe locul 12 în 2019, iar ascensiunea a continuat. EximBank a terminat în 2022 fuziunea prin absorbţie cu Banca Românească şi a intrat pe piaţa de retail din România, devenind o bancă universală cu servicii complete.

Pe locul 9 în clasamentul bancar din 2025 s-a plasat Garanti, care a revenit anul trecut în top 10 bănci mari, cu active de 20,6 mld. lei şi o cotă de piaţă de 2,15%.

Iar americanii de la Citi au reuşit anul trecut să intre în topul celor mai mari 10 bănci din România, chiar pe locul 10, cu active de aproape 19 mld. lei şi o cotă de piaţă de aproape 2%.

Băncile mari din top 10 au reuşit în anul 2025 să-şi majoreze activele faţă de 2024 cu ritmuri de creştere oscilând de la 3% la peste 40%, după cum reiese din raportările financiare, băncile care au făcut fuziuni şi achiziţii câştigând teren. UniCredit s-a delimitat în anul 2025 cu cea mai mare creştere anuală a activelor din top 10, de circa 42%, la peste 100 mld. lei, în contextul preluării Alpha Bank, urcând puternic spre podium. Iar activele Intesa Sanpaolo (locul 11 în top) au făcut anul trecut un salt de 86%, după integrarea First Bank, la aproape 15 mld. lei, banca stând să intre în top 10.

Gradul de concentrare a crescut, top 10 bănci mari deţinând acum peste 90% din piaţă, în timp ce în urmă cu un deceniu aveau în jur de 80%.

La nivelul întregului sistem bancar românesc, care includea 29 de bănci în 2025, activele nete au făcut anul trecut un salt de 9% faţă de 2024, până la un record de aproape 958 mld. lei, conform datelor BNR.

Anul 2025 a adus şi un profit istoric în sistemul bancar autohton, de 15,5 mld. lei, pe fondul dobânzilor încă mari, conform datelor BNR.

Aceste rezultate au venit în condiţiile în care creditarea privată totală a crescut anul trecut, însă anemic, ritmul mediu de creştere fiind de doar 8%, avans comparabil cu cel din 2024, iar spre finalul anului 2025 au apărut semne clare de încetinire a fluxului finanţărilor direcţionate de bănci spre mediul privat.

În ceea ce priveşte mersul economiei, am văzut o frânare în anul 2025, creşterea PIB fiind de doar 0,6%, iar în a doua jumătate a anului trecut a fost recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere a PIB.

 

Care sunt cele mai mari provocări în viziunea liderilor băncilor mari:

Ömer Tetik, CEO al Băncii Transilvania:

În acest an, provocările principale sunt strâns legate de contextul macroeconomic şi de evoluţiile din piaţă, precum adaptarea la un mediu economic aflat în transformare, în care investiţiile şi producţia capătă o pondere tot mai mare. Această tranziţie necesită agilitate, rezilienţă şi o înţelegere foarte bună a nevoilor clienţilor. Totodată, trebuie gestionat un context caracterizat de incertitudini macroeconomice şi geopolitice, care necesită prudenţă şi capacitate de adaptare. O altă provocare este menţinerea unui ritm de creştere organică peste media pieţei bancare, într-o manieră prudentă, pregătită pentru mai multe scenarii.

Mihaela Lupu, CEO al UniCredit Bank România:

Abordăm fiecare an ca de fiecare dată - cu responsabilitate faţă de clienţi, angajaţi şi economie. Rolul nostru nu este să ne retragem când traversăm perioade mai dificile, ci să rămânem aproape de clienţi şi să finanţăm inteligent. Priorităţile noastre sunt cele dintotdeauna şi sunt clare: să păstrăm încrederea deponenţilor, să finanţăm economia reală şi să gestionăm riscurile. O bancă bună în vremuri dificile este cea care ştie să facă diferenţa între riscuri care pot fi gestionate şi riscuri care trebuie evitate. Evident că încetinirea consumului ca urmare a scăderii puterii de cumpărare a populaţiei, dar şi scăderea apetitului de risc la nivelul companiilor şi amânarea unor proiecte ne pune în situaţia de a ne confrunta cu un mediu economic marcat de incertitudini. Dar asta facem de ani buni şi am învăţat să ne concentrăm pe ce avem de făcut.

În 2026, ne propunem să atingem un nou prag de creştere, susţinut de accelerarea segmentului de retail şi de valorificarea oportunităţilor din zona corporate. Transformarea pe retail este în plină desfăşurare, concentrată pe creşterea productivităţii, un model de servicii mai eficient şi pe atragerea de noi clienţi. În paralel, continuăm să accelerăm agenda de digitalizare, esenţială pentru a îmbunătăţi experienţa clienţilor. Segmentul corporate rămâne un motor important de creştere, susţinut de implicarea în proiecte de anvergură, în special în infrastructură şi energie. Ne concentrăm totodată pe creşterea eficienţei operaţionale, valorificând sinergiile generate de integrare şi optimizând modelul de business, cu obiectivul de a susţine o creştere profitabilă şi sustenabilă.

Bogdan Neacşu, director general al CEC Bank: 

Principalele provocări ţin, în continuare, de păstrarea unui echilibru între prudenţă şi susţinerea economiei reale. Vedem o economie care traversează o perioadă de stagnare, cu inflaţie încă ridicată şi costuri de finanţare mari, iar în acest context băncile trebuie să rămână solide şi prudente, dar în acelaşi timp să continue creditarea companiilor, agriculturii, proiectelor publice, multe dintre acestea strategice, precum şi creditarea proiectelor sustenabile, cu impact în comunităţi. O a doua provocare este legată de menţinerea ritmului investiţiilor în transformare şi digitalizare, într-un context economic mai complicat decât în anii anteriori. Continuăm proiectele strategice majore ale băncii.

A treia provocare ţine de incluziunea financiară şi adaptarea la schimbările rapide din comportamentul clienţilor. România încă are zone şi categorii de populaţie insuficient bancarizate, iar noi considerăm că rolul unei bănci mari nu este doar să digitalizeze, ci şi să rămână prezentă acolo unde poate aduce valoare comunităţilor. Din acest motiv continuăm să investim atât în tehnologie, cât şi în reţeaua teritorială şi în modele noi de interacţiune cu clienţii.

Vladimir Pojer, deputy CEO, Finance, BRD:

Atât pentru BRD, cât şi pentru mediul bancar în general, principalele provocări ale acestui an sunt legate de capacitatea de a naviga într-un context economic şi geopolitic care s-a dovedit mai volatil şi mai tensionat. Principalele elemente de remarcat sunt presiunile inflaţioniste, consolidarea fiscală, volatilitatea ratelor de dobândă, precum şi încetinirea accentuată a creşterii economice şi tensiunile geopolitice, toate acestea influenţând comportamentul consumatorilor şi deciziile de investiţii ale companiilor.
În acest context de incertitudine privind perspectivele economice, ne adaptăm strategiile pentru a răspunde provocărilor şi pentru a menţine finanţarea accesibilă pentru clienţi, păstrând în acelaşi timp un echilibru între creştere sustenabilă şi prudenţă.

În acelaşi timp, operăm într-un mediu extrem de competitiv, în care accelerarea transformării digitale rămâne o prioritate, necesitând investiţii în tehnologie, securitate cibernetică şi îmbunătăţirea experienţei clienţilor, într-un context în care aşteptările acestora evoluează rapid. În plus, inteligenţa artificială reprezintă atât o oportunitate semnificativă - reflectată în creşterea eficienţei operaţionale, îmbunătăţirea şi personalizarea experienţei clienţilor şi optimizarea managementului riscului prin valorificarea datelor în timp real, cât si o provocare, determinată de viteza şi modul în care aceste tehnologii sunt integrate în activitatea noastră într-un mod responsabil şi sustenabil.

Zdenek Romanek, preşedinte & CEO, Raiffeisen Bank România:

Prima provocare este să continuăm să ne dezvoltăm drept cel mai bun consultant financiar pentru clienţii noştri, într-un mediu economic volatil şi dinamic. Clienţii sunt mai precauţi, aşa că trebuie să rămânem un partener de încredere pentru economie, prin finanţare responsabilă şi decizii bine calibrate, oferind în acelaşi timp soluţii personalizate care îi ajută pe persoane fizice, antreprenori şi companii să ia decizii financiare sănătoase. A doua provocare este să ne susţinem oamenii, astfel încât să fie cei mai buni consultanţi şi să se poată adapta la nevoile în schimbare ale clienţilor. Digitalul nu mai înseamnă doar funcţionalitate, ci experienţă.

Clienţii se aşteaptă la simplitate, viteză şi control, aşa că trebuie să facem serviciile bancare mai uşor de utilizat, mai intuitive şi mai apropiate de nevoile reale ale oamenilor.

A treia provocare este să extindem utilizarea pragmatică a tehnologiei, în special a inteligenţei artificiale, pentru a susţine creşterea noastră, păstrând în centru oamenii. În România, atât clienţii persoane fizice, cât şi cei corporate apreciază în continuare discuţiile directe cu un consultant financiar real, pentru a înţelege ce produse li se potrivesc şi cum îşi pot construi propriul plan financiar. Pentru a oferi acest tip de experienţă într-un mod inteligent şi scalabil la nivel naţional, combinăm expertiza umană cu instrumente avansate, precum Smart Finance, disponibil pe tabletele colegilor noştri din agenţii.

Mihaela Bitu, CEO al ING Bank România:

Strategia noastră este una de creştere şi de continuare a investiţiilor, în special în sfera serviciilor şi produselor digitale. Contextul macroeconomic şi geopolitic aduc provocări importante şi o creştere a nivelului de incertitudine, crescând, în consecinţă, complexitatea şi dificultatea execuţiei strategiei de business. Suprafiscalizarea sectorului bancar pune presiune asupra profitabilităţii, ceea ce impune o eficienţă sporită, astfel încât să putem investi în iniţiative care să aducă mai multă valoare şi o experienţă superioară clienţilor noştri.

Traian Halalai, preşedinte executiv, Exim Banca Românească:

Pentru Exim Banca Românească, anul acesta este despre asumarea unui rol mai accentuat în susţinerea economiei reale, cu menţinerea disciplinei comerciale şi prudenţiale, într-un context economic complex. Aşadar, principala noastră provocare – şi în acelaşi timp responsabilitate – este să contribuim concret şi vizibil la finanţarea economiei reale. Vorbim despre mai mult decât creditare: vorbim despre a susţine investiţiile, dezvoltarea şi competitivitatea. Ne vom concentra pe companiile care generează valoare, locuri de muncă şi exporturi, dar şi pe dezvoltarea segmentului de retail, pentru că o economie solidă se construieşte şi prin clienţi persoane fizice bine integraţi financiar. Obiectivul nostru este să contribuim la creşterea intermedierii financiare şi să devenim un partener relevant atât pentru antreprenori, cât şi pentru populaţie. A doua direcţie ţine de o creştere ambiţioasă, dar prudentă. Într-un context cu presiuni pe costul finanţării şi incertitudine macroeconomică, urmărim o creştere de calitate – bazată pe relaţii durabile, clienţi activi şi venituri sustenabile.
Ne dorim un portofoliu solid, construit responsabil, care să susţină pe termen lung atât banca, cât şi economia pe care o finanţăm.

Pentru a susţine aceste direcţii, transformarea internă devine esenţială. Capacitatea noastră de a finanţa mai mult şi mai eficient este direct legată de cât de rapizi suntem şi cât de accesibile sunt serviciile pe care le oferim. Din acest motiv, transformarea digitală reprezintă un pilon central al strategiei noastre, de aceea vom accelera investiţiile în infrastructura IT, dezvoltarea canalelor digitale şi automatizarea proceselor. Ne concentrăm pe creşterea eficienţei operaţionale, pe extinderea accesului la servicii bancare şi pe reducerea timpilor de răspuns, astfel încât finanţarea să ajungă mai rapid în economie. În acelaşi timp, ne adaptăm modelul de business pentru a răspunde cât mai bine tendinţelor actuale de consum.

Mustafa Tiftikcioglu, CEO al Garanti BBVA România:

România a intrat în acest an într-o etapă de ajustare macroeconomică. Traiectoria economică este anticipată să stagneze, în principal pe fondul consolidării fiscale în desfăşurare, într-un context în care consumul privat va rămâne subdimensionat cel puţin până la mijlocul anului. Îngheţarea salariilor în sectorul public, presiunea fiscală şi erodarea puterii reale de cumpărare continuă să afecteze cererea internă şi încrederea consumatorilor. Scenariul nostru de bază rămâne cel al unei dezinflaţii graduale în a doua parte a anului, dar până când această tendinţă se confirmă, combinaţia dintre stagnare economică, inflaţie ridicată şi ajustare fiscală rămâne una dificilă pentru economie.  Pentru România există un motor real de creştere care nu trebuie subestimat: investiţiile publice finanţate din fonduri europene.

Samir Karia, CEO al Citi în România:

În primul rând, volatilitatea externă – contextul geopolic, coridoare comerciale în schimbare şi un ciclu economic neuniform între regiuni. Pentru noi, ca bancă globală, asta nu e doar o provocare, dar şi o responsabilitate: clienţii se uită la Citi pentru că suntem în peste 90 de pieţe şi deservim clienţi în peste 180, cu fluxuri de circa 6 trilioane de dolari procesate zilnic. Asta ne permite să îi ajutăm să navigheze prin complexitate, nu doar să reacţioneze la ea. Al doilea punct ţine de costul şi disciplina capitalului. Mediul de dobânzi rămâne ridicat, iar companiile sunt mai selective cu investiţiile. În acelaşi timp, vedem o schimbare în toate industriile în care suntem activi – de la instituţii financiare şi sector public, până la energie, tehnologie, industrie, servicii.

Este vorba de tipul de competiţie în piaţă, care nu se mai bazează strict pe preţ, ci se mută spre relaţii de parteneriat, credibilitate şi valoare pe termen lung. Clienţii caută bănci care înţeleg business-ul lor pe termen lung, nu doar o tranzacţie punctuală. Este o evoluţie sănătoasă, iar rolul nostru este să venim cu soluţii inteligente – nu doar finanţare, ci structurare, hedging, optimizare de fluxuri. În al treilea rând, ritmul schimbării tehnologice. Digitalizarea nu mai este un „proiect IT”, ci o condiţie de bază pentru competitivitate, care pune presiune pe toţi jucătorii să investească constant şi inteligent.