Anuarul Cei mai mari jucători din economie 2026. Cosmetice. Mai puţină frumuseţe?

Românii cheltuie anual circa 1 mld. euro pe produse cosmetice şi de îngrijire, o sumă care acum relativ puţină vreme era aşteptată să crească accelerat pentru ca piaţa locală să prindă din urmă alte state – din regiune mai întâi, iar mai apoi din Occident – când vine vorba de consumul per capita. Acest lucru nu s-a întâmplat însă, evenimentele locale şi cele globale punându-şi amprenta asupra domeniului frumuseţii.

Dar prudenţa nu e specifică doar României. La începutul anului, executivii din piaţa de cosmetice spuneau că sunt pesimişti când vine vorba viitorul industriei în Europa de Est, potrivit un raport al companiei de consultanţă McKinsey & Company, realizat în parteneriat cu BoF, raport care releva că 26% dintre managerii din sectorul de beauty nu vedeau perspective bune pentru piaţă în regiunea ce cuprinde şi România. Era al doilea cel mai mare procent după cel aferent Chinei (36%). Europa în ansamblul său este cea mai mare piaţă de consum pentru producătorii de creme, parfumuri şi cosmetice, Bătrânul Continent având o cotă de 24% în totalul vânzărilor globale estimate la 441 mld. dolari (380 mld. euro). Pe poziţiile următoare vin SUA (21%) şi China (15%). Puterea de cumpărare mai mare în Europa decât în China, spre exemplu, face ca vânzările să fie superioare aici, deşi populaţia e mai mică.

Totuşi, există şi o serie de provocări menţionate de executivii din sector când vine vorba de Bătrânul Continent. Creşterea economică - inclusiv în Europa de Est, inclusiv în România – este redusă, astfel că nu există motoare prea puternice pentru a alimenta vânzările de bunuri de îngrijire personală. Plus că multe ţări de pe continent sunt considerate a fi mature, aşa că ritmul lor de creştere nu mai este aşteptat să fie prea alert oricum. În cazul statelor din Europa de Est, printre care se numără şi România, situaţia e diferită. Pieţele din regiune nu sunt încă mature, consumul per capita fiind mult sub cel din Occident, dar situaţia economică şi cea geopolitică îi fac pe oameni să fie prudenţi când vine vorba de achiziţii. Aşadar, şi aici, consumul e anemic.

Iar acest lucru e vizibil şi pe plan local, unde inflaţia foarte mare reprezintă o piedică suplimentară.

Aşa se face că după ani de zile de creşteri susţinute, inclusiv în pandemie, situaţia pare să se schimbe. Iar estimările executivilor din sector sunt relevante în acest sens. Doar 40% dintre cei chestionaţi estimau acum câteva luni că Europa de Est mai poate fi considerată a fi „promiţătoare”, în timp ce 26% o descriu ca neavând potenţial.

Ce spune însă general managerul L’Oreal România, liderul detaşat al pieţei? „Privim evoluţia economiei româneşti cu un optimism moderat. Deşi presiunile inflaţioniste şi contextul geopolitic regional rămân factori de monitorizat, vedem semne de rezilienţă. Ne aşteptăm ca anul acesta să fie marcat de o consolidare a pieţei, iar jucătorii care au investit în încrederea consumatorului vor câştiga teren”, explică Ioanna Christopoulou, care conduce un busiess de peste 1 mld. lei anual. L'Oreal are local doar import şi distribuţie, la fel ca Sarantis, Niran Co. sau Beiersdorf. Farmec Cluj, singurul bastion românesc din top, înconjurat de multinaţionale, are şi producţie şi retail proprii. Piaţa de cosmetice (atât pe zona de distribuţie, cât şi pe retail) este controlată aproape integral de multinaţionale. Singurele excepţii notabile din topul celor mari sunt Farmec (producţie) şi Best Value (acţionari majoritari locali).