Anuarul Cei mai mari jucători din economie 2026. Operatori portuari. Radiografia afacerilor din portul Constanţa. Cine a rămas pe profit?

Traficul total de mărfuri din portul Constanţa s-a ridicat anul trecut la doar 67 mil. tone, faţă de 77,5 mil. de tone anul anterior şi un nivel de 92,6 milioane de tone în 2023, aşa cum arată datele Companiei Naţionale “Administraţia Porturilor Maritime” Constanţa. Cifrele  arată că după recordul istoric din 2023, Portul Constanţa a intrat într-o fază de scădere a fluxurilor comerciale.

Cele mai multe mărfuri care au ajuns în portul Constanţa au fost cereale, minereuri de fier, petrol şi produse petroliere şi cărbune, îngrăşăminte, faţă de acum două decenii  când prin port treceau utilaje industriale,  strunguri sau tractoare. În total în port au ajuns anul trecut doar 18,3 milioane de tone de cereale, faţă de 26,9 mil. tone  cereale anul anterior şi 36 milioane tone în 2023. După doi ani în care portul Constanţa a beneficiat de fluxuri record de mărfuri, în special cereale ucrainene, rezultatele financiare ale principalilor operatori portuari arată o temperare a activităţii. Datele financiare pentru 2025 indică scăderi ale cifrei de afaceri la majoritatea companiilor din top, în timp ce profitabilitatea rămâne ridicată doar pentru operatorii specializaţi şi pentru terminalele cu investiţii majore.

Constanţa South Container Terminal (DP World) îşi păstrează poziţia de cel mai mare operator portuar din România, cu afaceri de 557,9 milioane lei anul trecut, sub nivelul de 597,7 milioane lei din 2024, iar profitul net în scădere cu 28%, la 167,8 milioane lei. Evoluţia vine după investiţiile de zeci de milioane euro realizate de grupul din Dubai pentru extinderea capacităţii terminalului şi dezvoltarea infrastructurii logistice din jurul portului. În 2024, DP World a finalizat în portul Constanţa o investiţie de 65 mil. euro într-un terminal cargo de 5 hectare pentru mărfuri grele şi un nou terminal roll-on, roll-off (RO-RO) care va gestiona până la 80.000 de vehicule pe an în perioadele de vârf. Ultimele date arătau că alţi 50 mil. euro vor fi investiţi într-o nouă platformă multitransport în Constanţa. A treia unitate nou lansată a DP World se află la Aiud, care acum găzduieşte un nou hub logistic intermodal de 8 hectare ce leagă transportul rutier cu cel feroviar, în urma unei investiţii de 21 mil. euro.

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa a încheiat 2024 cu venituri de 479 mili-oane lei şi un profit net de 256 milioane lei, cel mai ridicat din industrie.

Al doilea mare operator portuar, Oil Terminal,  controlat de AVAS, a raportat afaceri de 401 milioane lei anul trecut, cu 15% sub nivelul anului anterior, însă profitul net a urcat la 24,6 milioane lei, faţă de 19,2 milioane lei în 2024.

Comvex Constanţa (simbol bursier CMVX), controlată de Solidmet, a raportat venituri de 248 milioane lei şi profit net de 63 milioane lei. Rezultatele sunt sub cele din 2024, când compania raportase afaceri de 277 milioane lei şi profit de aproape 79 milioane lei.

Socep (grupul DD Constanţa) a reuşit să îşi crească afacerile uşor la 213,7 milioane lei şi profitul rămâne la 71,6 milioane lei. Compania continuă să fie unul dintre cei mai profitabili operatori din port, cu marje nete semnificativ peste media industriei.

Pe de altă parte, Chimpex şi-a redus afacerile la 165 milioane lei, iar profitul a scăzut cu aproape 38%. ADM România Logistics, controlată de gigantul american Archer Daniels Midland, a trecut de la un profit de 44,5 milioane lei în 2024 la o pierdere de 1,7 milioane lei anul trecut. Altfel  spus, atât operatorii portuari şi tot sectorul maritim a traversat o perioadă cu provocări, pe fondul schimbărilor geopolitice din regiunea Mării Negre şi al reconfigurării rutelor comerciale europene. De la Portul Constanţa până la porturile dunărene şi şantierele navale, întreaga industrie a fost influenţată în ultimii ani de războiul din Ucraina, de presiunea asupra lanţurilor logistice şi de nevoia accelerării investiţiilor în infrastructură.

Datele arată că România poate beneficia de repoziţionarea rutelor comerciale şi de noua importanţă geopolitică a Mării Negre. Totuşi  este nevoie de investiţii în infrastructură, logistică şi industrie navală.