Anuarul Cei mai mari jucători din economie 2026. Restaurante. Multe turbulenţe şi provocări

În cafenelele şi restaurantele din România deja se simte o schimbare a comportamentului de consum. Oamenii vin mai rar şi cumpără mai puţin, situaţia economică determinându-i să fie mai prudenţi în abordare. Involuţia e justificată şi de faptul că preţurile au crescut accelerat în HoReCa după pandemie, în unele cazuri fiind vorba chiar de dublări.

În industria locală a ospitalităţii, primele semne de „oboseală” au apărut în 2025, mai întâi în oraşele secundare şi terţiare ale ţării, acolo unde oamenii au mai puţini bani şi sunt mai atenţi la modul în care îi cheltuiesc. Treptat însă, a fost vizibilă o „contagiune”, iar asta mai ales începând din vară, când incertitudinea – iniţial, iar apoi măsurile fiscale anunţate de guvern şi-au spus cuvântul.

Astfel, românii au început să taie de pe listă cheltuielile considerate ca fiind nenecesare. Aşa au ajuns să iasă mai puţin în oraş şi să aloge bugete mai mici pentru astfel de activităţi.

Iar situaţia nu pare să se îmbunătăţească, actorii din HoReCa vorbind acum despre un 2026 marcat de provocări şi de turbulenţe. Şi nu doar ei resimt asta, ci şi, în cascadă, furnizorii lor – de la producătorii de vinuri sau sucuri, la cei de alimente.

Nu toată lumea resimte însă schimbarea la fel de puternic. Ba chiar pentru unii e o perioadă care aduce beneficii. În vremurile incerte şi în perioade marcate de probleme economice, oamenii renunţă la restaurantele a la carte în favoarea celor fast-food, care sunt mai ieftine. Dacă nu şi le mai permit nici pe acestea, atunci merg de la fast-food către covrigării şi patiserii.

Acest tip de comportament a fost vizibil iniţial în criza din 2008-2009, doar că atunci erau mult mai puţine nume în sector şi mult mai puţine restaurante de tip fast-food în piaţă.

Acum, situaţia din HoReCa aminteşte de acele vremuri. Doar că sectorul arată diferit, cu mult mai multe nume relativ noi şi cu planuri ambiţioase în rândul celor deja existente.

Anul 2025 a fost cel mai bun an din istoria sa pentru Dristor Kebap - afacerile s-au dublat în doar doi ani şi merg spre 100 mil. lei, pe măsură ce românii au rărit ieşitul la restaurantele clasice şi s-au dus către şaorma şi fast food. McDonald’s România anunţă investiţii de 400 mil. lei în următorii trei ani. Banii vor merge către dezvoltarea reţelei şi către digitalizare. Investiţiile au fost lansate după ce vânzările au crescut cu 12% anul trecut. Similar, KFC, Taco Bell, Burger King şi Popeyes apasă pedala de acceleraţie. Mai mult, nume noi precum wagamama sau Chili’s îşi pun România pe hartă.

Aşadar, lanţurile de fast-food anunţă vânzări record într-un 2025 marcat de prudenţă în consum şi avansează planuri ambiţioase de expansiune într-un viitor apropiat incert.

Există şi reversul medaliei. Trei insolvenţe mari – La Plăcinte, Noodle Pack şi Salad Box – au marcat piaţa de restaurante din 2025. În realitate, sunt mai mulţi jucători – atât mari, cât şi mici – care au probleme în a-şi plăti furnizorii. Multe localuri se închid, dar asta nu e neapărat o noutate pe o piaţă unde statisticile sunt dure – 7 din 10 unităţi trag obloanele în primul an, iar 9 din 10 în primii doi. Totuşi, în locul lor se deschid alte restaurante, baruri şi cafenele, semn că antreprenorii încă pariază pe un domeniu unde investiţia iniţială e relativ mică, iar câştigul poate fi rapid. Sau aşa speră ei. Iar segmentul de cafenele - mai ales de specialitate - e cel mai efervescent.