Anuarul Cei mai mari jucători din economie 2026. România are nevoie de energie

♦ Seceta de anul trecut a făcut din 2025 cel mai slab an ca producţie internă de energie din ultimii cinci, cu un maxim pe importuri, arată datele Transelectrica, cu impact în preţ ♦ Punerile în funcţiune de solare nu au putut compensa impactul negativ al secetei în producţia de energie a Hidroelectrica, care a pierdut 14% din volume ♦ Cărbunii şi gazul au fost esenţiali, cu o treime din producţie, dar cu impact în preţ.

Datele de la Transelectrica, operatorul sistemului naţional de transport, arată că anul trecut s-au montat 1.240 MW în proiecte de energie solară de mari dimensiuni. Acest track record a fost oarecum umbrit de fenomenul de închidere de capacitate care a continuat în sectorul de producere a energiei pe bază de cărbuni.

Tot datele Transelectrica arată că anul trecut s-au scos din funcţiune 857 MW de capacitate din centralele pe cărbuni. Practic, trăgând linie, sistemul energetic naţional a terminat anul cu 19.178 MW de capacitate în proiecte cu dimensiuni mai mari de 5 MW, cu 567 MW mai mult faţă de finalul anului 2024.

În acest total intră centralele de cărbuni, hidrocarburi, centralele hidro, centrala nucleară, parcurile eoliene şi solare. Dar cei 567 MW de capacitate netă nu sunt totul. Prosumatorii au fost un alt fenomen de amploare care a completat evoluţia din zona de mari investiţii.

Datele Transelectrica arată că peste 96.000 de consumatori de energie au devenit anul trecut producători prin investiţiile în unităţi proprii de generare. Din punctul de vedere al capacităţii, clubul prosumatorilor a ajuns la finalul anului la un total de 3.283 MW, un salt de 1.053 MW faţă de începutul lui 2025. Peste toate acestea se adaugă stocare de circa 500 MW.

Cifrele arată bine pe hârtie, dar la final, când se trage linie, cu un an hidro foarte secetos şi cu închiderile din termo, 2025, deşi a adus un record de investiţii, este şi anul cu cea mai slabă producţie de energie din ultimii cinci, cu un salt al importurilor de electricitate şi deci cu preţuri mai mari.

Aceste date arată încă o dată nevoia de a insera în sistemul energetic local resurse care să poată compensa caracterul variabil al regenerabilelor, inclusiv hidro. Iar în acest moment informaţiile publice arată că 2026 ar putea produce acest salt de capacitate necesar prin conectarea parţială a termocentralei Mintia, dar şi prin proiectele de energie verde care ar urma să fie conectate la sistem.