Anuarul Cei mai mari jucători din economie 2026. Tutun. Puterea celor trei: afaceri de peste 10 mld. lei într-o singură piaţă

Piaţa tutunului şi a consumabilelor pentru produsele care încălzesc tutunul este una dintre cele mai concentrate din economie, fiind controlată de trei mari jucători, iar în 2025, afacerile cumulate ale liderilor au depăşit pragul de 10 miliarde de lei, conform calculelor ZF pe baza datelor oferite de companii.

Toate cele trei companii şi-au majorat veniturile anul trecut. BAT România, liderul industriei, şi-a crescut cifra de afaceri de la 4,8 miliarde de lei la peste 5 miliarde de lei, după un avans de 5%. „La BAT, ne propunem să îndeplinim viziunea de a construi o lume fără fum şi să devenim un business concentrat pe categoriile de produse cu nicotină care nu implică ardere, cu 50% din veniturile noastre provenind din aceste produse până în 2035”, spun reprezentanţii BAT România. În România, aceasta este una dintre cele mai mari oportunităţi, subliniază ei.

JTI a raportat una dintre cele mai bune evoluţii şi anume o creştere de 14%, la nivel de grup, de la 2,7 miliarde de lei la peste 3 miliarde de lei. De asemenea, la nivel de grup, JTI a anunţat o creştere solidă a profitului, de la 1 miliard de lei în 2024 la 1,35 miliarde de lei în 2024. Compania japoneză îşi propune în continuare să se dezvolte, astfel că în acest an a anunţat că va muta producţia într-o nouă fabrică, mai mare, făcută de la zero. „Cel mai important proiect al nostru este construirea unei noi fabrici verzi, de ultimă generaţie, în Ştefăneştii de Jos (jud. Ilfov), cu o investiţie de 300 de milioane de euro. Facilitatea este concepută pentru a funcţiona utilizând energie 100% regenerabilă şi va include o capacitate extinsă de gestionare a deşeurilor, precum şi propria staţie de tratare a apei. (...) România funcţionează deja ca un hub important: peste 70% din producţie este exportată către aproximativ 70 de pieţe din întreaga lume”, a spus Antonio Vencesla, Director Corporate Affairs & Communications în cadrul JTI România, Moldova şi Bulgaria.

Cel mai accelerat ritm de creştere al cifrei de afaceri anul trecut l-a avut Philip Morris România, ale cărei venituri au urcat de la 2,3 miliarde de lei la 2,9 miliarde de lei. Compania şi-a crescut cifra de afaceri cu 24% faţă de anul 2024. „Peste 90% din producţia fabricii merge la export în 54 de pieţe de pe cinci continente, iar în 2024 valoarea exporturilor realizate din România a ajuns la aproape 1 miliard de euro. În plus, doar în 2023, impactul total în economia României al celor două companii din grupul PMI a ajuns la 10,1 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, nu vorbim doar despre o investiţie industrială, ci despre o platformă care produce exporturi, valoare adăugată şi contribuţii economice concrete”, a afirmat Erwin Didelez, Director Finance în cadrul Philip Morris România.

El a adăugat că în continuare îşi propun dezvoltării fabricii din Otopeni, un proiect care a schimbat fundamental profilul companiei în România şi a repoziţionat fabrica într-un lanţ industrial global. În ultimii nouă ani, această transformare a presupus investiţii de peste 730 de milioane de dolari în reconversia unităţii de producţie către consumabile pentru alternative fără fum. „În România, Philip Morris International a investit peste 1,1 miliarde de dolari în ultimii 30 de ani arată clar că oportunitatea reală este să continui să construieşti pe o bază industrială deja validată”, a subliniat acesta.   

 

Cum evoluează piaţa?

„Piaţa în care operăm în prezent este din ce în ce mai dinamică şi trece prin transformări profunde, determinate de schimbarea aşteptărilor consumatorilor, de inovaţie şi tehnologie, precum şi de evoluţia cadrului de reglementare”, au spus reprezentanţii BAT România, care a avut un profit de 185 de milioane de lei în 2025, similar cu cel din anul precedent.

Ei se aşteaptă ca în 2026 piaţa să evolueze către un peisaj mai diferenţiat, în care inovaţia şi alternativele fundamentate ştiinţific vor juca un rol tot mai important, susţinute de politici coerente, bazate pe profilul de risc. „Acest progres va depinde în mare măsură de o abordare integrată pentru prevenirea accesului minorilor la produse cu nicotină, prin controale stricte şi aplicare fermă a legislaţiei, protejând în acelaşi timp drepturile consumatorilor adulţi de a fi corect şi complet informaţi asupra opţiunilor disponibile.”

Aceştia susţin industria ă resimte o presiunea mare din cauza ameninţării persistente a comerţului ilicit, care continuă să submineze afacerile legitime, să priveze bugetul public de venituri fiscale esenţiale şi să alimenteze criminalitatea organizată, afectând în mod direct siguranţa comunităţilor şi stabilitatea economică.

„În România, contrabanda cu ţigarete înseamnă pierderi de circa 2,5 miliarde de lei anual la bugetul de stat. Prin urmare, nevoia unui cadru de reglementare echilibrat şi predictibil, care să ţină cont de realitatea din piaţă, este mai importantă ca oricând”, subliniază liderul pieţei.

Totodată, Antonio Vecesala a afirmat că una dintre principalele provocări pentru industrie este predictibilitatea cadrului de reglementare şi a celui fiscal, alături de aplicarea eficientă a măsurilor de combatere a comerţului ilicit. Sectorul tutunului este unul puternic reglementat, motiv pentru care politicile publice sunt necesare pentru susţinerea investiţiilor şi a planurilor de dezvoltare pe termen lung, potrivit acestuia. O altă provocare menţionată de acesta este necesitatea adaptării la schimbările rapide din industrie, menţinând în acelaşi timp accentul pe nevoile consumatorilor şi pe inovaţie.

„Contextul macroeconomic rămâne dificil. Comisia Europeană a revizuit în scădere dramatică estimările privind creşterea economiei României pentru anul 2026, reducând prognoza de la 1,1% la doar 0,1%, iar inflaţia ridicată continuă să afecteze consumul”, a completat Antonio Vencesla.

La rândul său, Erwin Didelez vede drept principală provocare coerenţa cadrului de reglementare, inclusiv la nivel european. Acesta a subliniat că, pentru mediul de afaceri, nu contează doar nivelul de severitate al unei reglementări, ci mai ales coerenţa sa. În lipsa unei astfel de coerenţe, există riscul ca investiţiile să fie descurajate, iar economia legală să piardă teren, aşa cum arată experienţa altor pieţe internaţionale.

În acelaşi timp, reprezentantul Philip Morris România, consideră că în 2026, din punct de vedere economic, piaţa fi influenţată de capacitatea companiilor de a inova şi de a livra consecvent. „În cazul nostru, faptul că susţinem circa 9.000 de locuri de muncă şi un ecosistem de peste 4.300 de furnizori locali arată că această industrie nu mai poate fi privită doar prin prisma unui produs, ci şi prin prisma valorii economice pe care o generează în România: exporturi, competenţe, investiţii şi valoare adăugată locală.