În topul retailului IT&C, aproape toţi jucătorii au crescut în 2025 - cu o excepţie notabilă chiar în vârf. Dante International, compania din spatele liderului incontestabil al pieţei, eMAG, a închis anul cu afaceri în uşoară scădere, la 8,71 mld. lei (1,73 mld. euro), şi cu o pierdere netă de 370,7 mil. lei (73,5 mil. euro), conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor.

Piaţa de telecomunicaţii din România a intrat în 2025 într-o nouă configuraţie: după ce Vodafone şi Digi au preluat împreună activele Telekom România Mobile, numărul operatorilor mari a coborât de la patru la trei. Competiţia rămâne acum între Orange, Digi şi Vodafone.

Anul 2025 a adus creştere aproape peste tot în rândul celor mai mari companii de IT din România - de la centrele multinaţionale de servicii şi software până la distribuţie şi integrare -, însă topurile au fost remodelate de rebranduri, restructurări şi câţiva campioni noi, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor.

Românii cheltuie anual circa 1 mld. euro pe produse cosmetice şi de îngrijire, o sumă care acum relativ puţină vreme era aşteptată să crească accelerat pentru ca piaţa locală să prindă din urmă alte state – din regiune mai întâi, iar mai apoi din Occident – când vine vorba de consumul per capita. Acest lucru nu s-a întâmplat însă, evenimentele locale şi cele globale punându-şi amprenta asupra domeniului frumuseţii.

România nu are astăzi nicio fabrică de pastă de dinţi. Nu realizează nici deodorante. Nici săpun solid ori lichid sub brand internaţional. Iar când vine vorba de creme şi produse de machiaj, singurii care au activităţi de fabricaţie pe plan autohton sunt românii. ZF a scris de mai multe ori că pentru multe multinaţionale România e o piaţă de import şi distribuţie, deci de consum, nu şi de investiţii şi producţie.

Piaţa tutunului şi a consumabilelor pentru produsele care încălzesc tutunul este una dintre cele mai concentrate din economie, fiind controlată de trei mari jucători, iar în 2025, afacerile cumulate ale liderilor au depăşit pragul de 10 miliarde de lei, conform calculelor ZF pe baza datelor oferite de companii.

Consumul de bere a ajuns anul trecut la 14,4 milioane de hectolitri, în scădere cu 4% faţă de anul precedent, arată datele Asociaţiei Berarii României. Declinul vine după doi ani de stagnare a consumului şi se vede în rezultatele marilor jucători. Astfel, Ursus Breweries, liderul pieţei a avut o creştere de doar 1% faţă de 2025, cifra de afaceri a companiei ajungând la 2,85 mld. lei.

Piaţa băuturilor spirtoase este şi ea afectată de schimbările legislative, dar şi de creşterea costurilor şi lipsa de predictibilitate. Cu toate acestea, producătorii şi importatorii văd oportunităţi pe piaţă.

În România sunt circa 300 de firme produc vin din struguri, dar zece dintre ele ţin în mâini aproape întreaga industrie, adică generează peste 90% din cifra de afaceri. În 2025, primele zece companii au avut o cifră de afaceri totală de 1,5 miliarde lei, uşor întreg sectorul raportat, conform calculelor ZF pe baza datelor publice.

Industria băuturilor răcoritoare trece printr-o perioadă mai puţin favorabilă, în contextul creşterii preţurilor, al instabilităţii economice şi politice, dar şi al taxării crescute în zona produselor cu mult zahăr.

Anul 2025 a venit cu evoluţii diferite în ceea ce priveşte businessurilor celor mai mari jucător din domeniul dulciurilor, cafelei şi snackurilor.

Valoarea pieţei de ulei vegetal a ajuns în 2025 la 2,1 mld. lei, continuând creşterile începute în pandemie, astfel că faţă de 2018 valoarea vânzărilor din retail s-a majorat cu 80%, conform calculelor ZF pe baza datelor companiei de cercetare Euromonitor.

Industria de panificaţie trece de câţiva ani printr-o efervescenţă a investiţiilor, după o perioadă în care lucrurile păreau aşezate.

Anul 2025 a venit cu un declin important în businessul unor mari jucători. Ani la rând un lider puternic între jucătorii din domeniul condimentelor, a zahărului şi a sării, Agrana a avut în 2025 un declin puternic.