Cele mai responsabile companii din România. Cosmin Vladimirescu, Mastercard România şi Croaţia: Numărul proiectelor de ESG o să crească exponenţial în următorii doi-trei ani

Cosmin Vladimirescu, country ma­nager al Mastercard România şi Croaţia, este de părere că în următorii ani numărul de proiecte ESG (envi­ronmental, social, governance; din sfera sustenabilităţii - n.red.) va creşte din ce în ce mai mult, întrucât consu­matorii şi companiile au conştientizat deja impor­tanţa grijii faţă de mediu, de pildă, şi au înţeles că au o responsa­bilitate în acest sens faţă de generaţiile viitoare.

„Cel mai important lucru este că românii au devenit conştienţi de datoria pe care o au faţă de generaţiile viitoare. Toţi partenerii cu care lucrăm sunt foarte conştienţi de impactul asupra me­diului. Până acum, nu am întâlnit pe nimeni care să spună «nu sunt interesat de ESG, nu am de gând să fac ceva în viitorul apropiat». Mai mult, am con­statat cu mare plăcere faptul că gu­vernul a ales să finanţeze din PNRR o suită de iniţiative legate de ESG. Buge­tul total pentru PNRR este de aproxi­mativ 29,2 mld. euro, iar peste 40% din această sumă va fi alocată pentru pro­iectele de ESG. Lucrul cel mai impor­tant s-a întâmplat - lumea este este conştientă de importanţa ESG. Cred că aproape jumătate din populaţia euro­pea­nă este interesată de mediu, pro­centul exact este undeva pe la 48%. Există un procent şi mai mare în rândul tinerilor, de aproape 60%, care sunt in­te­resaţi de acest lucru. Numărul pro­iectelor de ESG o să crească expo­nenţial în următorii doi-trei ani“, a spus Vladimirescu în cadrul emisiunii Cele mai responsabile companii din România, realizată cu susţinerea Lidl.

El activează în industria cardurilor de peste 20 de ani, iar dacă la început credea că lucrurile sunt foarte simple, pe parcurs a descoperit că, de fapt, a­ceastă industrie are o responsabili­tate importantă de a inova, de a veni mai aproape de consumatori, de a le pune la dispoziţie mijloace de plată mai sigure, mai facile şi cât mai bine adaptate la evo­luţia comerţului. El precizează că Mastercard a măsurat întotdeauna am­prenta de carbon şi a conştientizat că tot ceea ce face are un impact asupra mediului. Businessul este direct legat de evoluţia economică şi socială a ţări­lor în care este prezent, asfel că printre preocupările principale se numără creş­terea comerţului şi a tranzacţionării, cu o abordare sustenabilă.

„Nu avem o viziune egoistă, limitată pe un termen foarte scurt, în care ne interesează să maximizăm profitul în exerciţiul financiar respectiv, ci ne gândim ce trebuie să facem pentru a dezvolta o eonomie sustenabilă. Asta fără ESG nu se poate“, a adăugat country managerul Mastercard România şi Croaţia.

El subliniază că toate cele trei axe - environmental, social, governance - sunt importante pentru Mastercard şi pe baza acestora sunt stabilite obiective ale companiei, dar şi obiective globale. Acestea se derivă local, precizează el, în fiecare dintre ţări, fiind adaptate la nevoie ţării respective.

Unul dintre aceste obiective, afirmă Cosmin Vladimirescu, este ca până în 2050 compania să aibă un impact net zero pe emisia de gaze de seră.

Alte câteva exemple de iniţiative ale Mastercard, dezvoltate la nivelul României, sunt cardurile digitale, cardurile din plastic reciclabil sau diverse activităţi organizate împreună cu ONG-uri. Totodată, multe dintre iniţiativele Mastercard au impact global, mai spune el, iar printre acestea se numără dezvoltarea unui hub pentru sustenabilitate deschis anul trecut, dar şi o aplicaţie care calculează amprenta de carbon pe care o generează toate cumpărăturile. Astfel, explică el, fiecare consumator poate să vadă în aplicaţia de banking care este amprenta de carbon generată de el prin cumpărăturile făcute.

„Modul în care noi ne conducem businessul în România este similar cu cel în care ne purtăm în familie - avem o responsabilitate şi am învăţat cu toţii, pe măsură ce am devenit părinţi, că trebuie să ne gândim mai mult la planetă. Cred că misiunea noastră este mai degrabă să îi educăm pe cei care nu au conştientizat încă cât de important este să avem grijă de mediu.“ Cosmin Vladimirescu este convins că, în viitor, cardurile fizice vor fi înlocuite de cardurile digitale. În oraşele mari, precum Bucureşti sau Cluj-Napoca, crede el, lucrul acesta se va întâmpla foarte repede. Însă, pe de altă parte, până când vom ajunge să asigurăm posibilitatea plăţii cu cardul în orice sat sau comună din România, precizează acesta, o să treacă mai mult timp.

El spune că vestea bună este că gradul de penetrare a cardurilor în rândul populaţiei este din ce în ce mai bun şi, cu siguranţă, gradul de adopţie este mult mai bun decât gradul de penetrare al infrastructurii de plăţi.

În România, însă, în continuare, sunt foarte mulţi comercianţi care nu acceptă plata cu cardul din varii motive. Câteva dintre acestea, menţionează Cosmin Vladimirescu, sunt lipsa de educaţie, costurile mari şi evitarea fiscalizării.

„Problema fiscalizării va fi adresată prin  Legea cashback, care va scădea plafonul de la care se impune comercianţilor să accepte plata cu cardul - acum este la 50.000 de euro cifră de afaceri anuală şi va scădea la 10.000 de euro. Din calculele noastre, un sfert dintre comercianţii din România vor ieşi din acest plafon pentru că nu au cifră de afaceri de 10.000 de euro într-un an“, a mai adăugat el.