♦ Linişte şi predictabilitate este greu de crezut că vom avea! Şi totuşi, cum se poate construi în 2025 cu cele câteva certitudini ale începutului de an: intrarea completă în Schengen, fondurile europene, investiţiile noi din energie, forţa în creştere a marilor grupuri antreprenoriale româneşti şi mai mult „made in România“ în sectoare industriale cheie. Ziarul Financiar vă propune 100 de teme din 20 de sectoare ale economiei. (Redacţia ZF)
Macroeconomie
► 2025 stă sub semnul reducerii deficitului bugetar cu 1,5-2% din PIB. România are nevoie de 250-300 mld. lei doar ca să treacă anul
► Marea întrebare este cum va evolua economia, în condiţiile în care OUG „trenuleţ“ va pune o frână economiei româneşti şi care este deja în frânare.
► Guvernul vede o creştere economică de 2,5%, iar analiştii financiari locali văd o creştere economică de 2-2,5%.
► O altă întrebare-cheie este cum va evolua economia Uniunii Europene, în special a zonei euro şi Germaniei.
► Pe plan intern, ochii mai sunt pe evoluţia consumului şi a investiţiilor.
Fonduri Europene
► Fondurile europene sunt cruciale pentru investiţii în 2025, în condiţiile în care deficitul bugetar nu permite investiţii din bugetul de stat.
► Este aşteptată a treia tranşă din PNRR, blocată de Comisia Europeană din cauza lipsei mai multor reforme, printre care şi guvernanţa corporativă din companiile de stat.
► Sunt aşteptate mai multe fonduri din exerciţiul financiar multianual 2021-2027.
► Rămâne problema cheltuirii fondurilor din PNRR, în condiţiile în care în conturile României sunt circa 9 mld. euro, dar s-au cheltuit numai 1,5 mld. euro.
► Provocarea anului este capacitatea administrativă din România să accelereze absorbţia de fonduri europene.
Piaţa muncii
► Recrutarea va încetini şi mai mult pe fondul incertitudinilor economice şi al măsurilor de austeritate.
► Salariile vor stagna. Presiunea economică şi măsurile de reducere a costurilor vor menţine salariile pe loc. În timp ce anumite sectoare vor înregistra creşteri moderate, stagnarea va fi resimţită în industriile cu marje de profit reduse.
► Dificultăţi în IT, construcţii, agricultură şi industria alimentară. Eliminarea facilităţilor fiscale pentru angajaţii din IT, construcţii, agricultură şi industria alimentară va pune presiune pe bugetele companiilor din aceste domenii.
► Numărul de muncitori asiatici rămâne ridicat.
► Discuţii deschise despre transparenţa salarială.
Educaţie
► Bugetul educaţiei va creşte doar din vorbe.
► Lipsa reformelor eficiente şi a unor politici clare va duce la perpetuarea problemelor din sistem, afectând performanţele şi viitorul unei noi generaţii de elevi.
► Rezultatele la evaluarea naţională şi bacalaureat ar putea scădea în continuare, reflectând atât carenţele din procesul de predare, cât şi decalajele educaţionale din mediul rural.
► Şcoala în trei schimburi devine ilegală. Se va şi aplica legea?
► Salariile profesorilor nu vor mai creşte. În ciuda promisiunilor, creşterea salariilor din sectorul public se va bloca.
Politică
► Pe termen scurt nu sunt multe de spus. Este bine că avem un guvern. Problema este cu preşedintele.
► Este de aşteptat ca Curtea Constituţională să invalideze o nouă candidatură a lui Călin Georgescu.
► Este puţin probabil ca CSAT să ofere detalii în plus despre presupusa implicare a Rusiei în alegerile prezidenţiale din România – deşi de asta au vorbit şi cancelarul german şi preşedintele Franţei. Pentru că serviciile secrete ori nu le au, ori nu le dau.
► Crin Antonescu şi-a dinamitat şansele de a fi preşedinte după ieşirea stupidă că se „autosuspendă“ pentru că guvernul nu a stabilit data alegerilor. Cresc, astfel, şansele ca Nicuşor Dan să ajungă preşedintele României.
► În rest, lucrurile vor merge şchiopătând, dar vor merge pentru că România nu este în starea deplorabilă de care ne povestesc oamenii politici.
Bănci
► Scăderea dobânzilor este imperios necesară pentru relansarea creditării şi stimularea economiei.
► Creditarea va continua, dar cu viteză modestă, dacă dobânzile nu scad repede şi mai mult.
► Sistemul bancar va continua consolidarea şi restructurarea după ce anul 2024 a adus finalizarea celor trei tranzacţii bancare de M&A anunţate în 2023.
► Mai mulţi bani la buget. Şi în 2025, la fel ca în 2024, băncile vor plăti impozitul suplimentar, calculat prin aplicarea unei cote de 2% asupra cifrei de afaceri, pe lângă impozitul pe profit.
► Rata creditelor neperformante (NPL) ar putea să crească, în contextul încetinirii economiei, al impactului măsurilor fiscale.
Burse
► Politicul generează din ce în ce mai multă volatilitate. Anul 2025 vine cu o intensificare a influenţei politicului asupra Bursei de Valori Bucureşti.
► Fidelis va continua. Va fi accelerat ritmul emisiunilor?
► Dividende în scădere. Dividendele acordate de companiile listate ar putea fi mai mici în 2025, pe fondul măsurilor de austeritate fiscală, al creşterii costurilor operaţionale şi al nevoii companiilor de a-şi păstra lichidităţile pentru investiţii.
► Revenirea lui Trump: cine câştigă, cine pierde la BVB?
► Se dezgheaţă piaţa listărilor? După un an 2024 modest în privinţa IPO-urilor, 2025 ar putea aduce o revitalizare a pieţei listărilor, în funcţie de condiţiile macroeconomice.
Asigurări
► Piaţa asigurărilor va creşte şi în anul 2025. Rămâne de văzut dacă ritmul va fi unul mai puternic sau nu.
► Este imperios necesar să vedem refacerea sistemului bonus-malus pentru normalizarea pieţei.
► Este posibil să vedem jucători noi pe RCA.
► Modificările pentru Legea RCA se vor concretiza, dar este suficient?
► Ridicarea plafonării tarifelor poliţelor RCA poate veni cu preţuri mai mari.
Energie
► Toţi ochii pe Marea Neagră. Proiectul Neptun intră în etapa de şantier, cu o mobilizare masivă în 2025 astfel încât obiectivul de a avea primul gaz nou la ţărm în 2027 să fie atins.
► Anul investiţiilor. România ar putea vedea anul acesta 2.854 MW noi, iar 2025 devine cel mai bun an pentru puneri în funcţiune din ultimii 30 de ani.
► Sistemul de taxare, mereu surprinzător. A fost pusă din nou pe masă taxa pe stâlp.
► Anul stocării? Prime Batteries produce deja, iar Sinteza Oradea va construi o fabrică de baterii de stocare pe termen lung de 50 mil. euro.
► Ultima sută de metri pentru retehnologizarea U1 de la Cernavodă, unul dintre cele mai importante proiecte energetice ale României.
Industrie
► Industria ar urma să crească în 2025, conform prognozelor, după şase ani de recesiune practică.
► Retehnologizarea şi robotizarea se află sus pe agenda companiilor în 2025, şi aceste investiţii vor accelera.
► Principalul factor pentru redresarea industriei României este evoluţia industriei germane.
► Este aşteptat planul promis de guvernul Marcel Ciolacu pentru reindustrializarea României, de 2 mld. euro, la care piaţa este însă reticentă.
► Industria României şi cea a Europei se uită la preţurile la energie, dar şi la planurile Comisiei Europene pentru protecţia producătorilor europeni.
Retail
► Sub semnul inflaţiei. Anul 2025, la fel ca ultimii trei ani, va sta sub semnul inflaţiei, piaţa locală având cele mai rapide creşteri de preţuri.
► Vânzările online nu mai au vânt la pupă. Piaţa s-a aglomerat cu noi jucători, dar ritmul de creştere din pandemie rămâne un vis frumos.
► Un nou lider? În 2024, pe final de an, Consiliul Concurenţei a aprobat condiţionat tranzacţia prin care Mega Image preia Profi. Împreună, în 2023 au afaceri de 22,8 mld. lei, cât are liderul, LIDL. Lupta la vârful pieţei va deveni, din 2025, şi mai strânsă.
► Pariu pe franciză. Unele reţele le oferă partenerilor magazinele la cheie, pentru a-i încuraja să le preia şi să le crească.
► Discountul, formatul câştigător.
Farma şi sănătate
► Marile speranţe. Proiectele de spitale regionale ar trebui să prindă contur în 2025, fiind o cursă contra cronometru pentru autorităţi să le ridice şi echipeze.
► Investiţiile continuă.
► Mai des la spital. Medicii observă din ce în ce mai mulţi pacienţi cu boli grave, depistate târziu, în lipsa simptomelor sau a programelor eficiente de prevenţie.
► Mai mult „made in România”. Fabricile de medicamente nou deschise în ultimii doi-trei ani, dar şi investiţiile unităţilor de producţie deja prezente la nivel local se vor vedea în piaţă.
► Competiţie acerbă în retailul farma şi în sectorul distribuţiei de medicamente.
Industria alimentară
► Doar coşul zilnic: consumul produselor care nu se află pe lista de zi cu zi va încetini semnificativ.
► Salarii mai mici: companiile din sector nu mai beneficiază de scutirea la plata pe impozit la veniturile din salarii.
► Investiţii cu bani de la stat: investiţiile în noi capacităţi de producţie vor continua, în special datorită programului INVESTALIM.
► Consolidarea grupurilor antreprenoriale prin noi investiţii şi achiziţii.
► O nouă mare tranzacţie? Informaţii privind vânzarea unor companii mari din industria alimentară au existat în fiecare dintre ultimii ani, dar piaţa s-a liniştit după ce liderii din lactate (Albalact) şi panificaţie (Vel Pitar) au trecut sub „steag“ străin. Urmează liderii din industria cărnii?
Agricultură
► Prima prognoză pentru recolta de cereale din 2025 estimează că România va obţine aproximativ 22,4 milioane de tone de cereale de pe cele 5,2 milioane de hectare semănate, ceea ce reprezintă o creştere de 7% faţă de anul trecut.
► Legea arendei poate fi promulgată în 2025.
► Fermierii afectaţi de secetă în 2024, care au amânat plăţile datoriilor la bănci şi IFN-uri până pe 1 august 2025, conform OUG 4, în iulie 2025, vor începe goana după bani.
► Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) va deschide noi sesiuni pentru accesarea fondurilor europene pentru investiţii.
► Ordonanţa privind eliminarea facilităţilor fiscale din agricultură şi costurile mai mari cu salariile vor pune presiune pe companii, dar, chiar şi în acest context dificil, planurile de investiţiile din agrobusiness nu se opresc în 2025.
Transporturi
► Schengen, aşteptarea a luat sfârşit: randamentul camioanelor în kilometri va creşte pentru că nu vor mai pierde timpul în vamă, iar tot sectorul de logistică, atât transportatorii, cât şi partea de active aferentă sectorului de logistică vor avea de câştigat.
► Înverzirea transportului public în oraşe.
► Investiţii în aeroporturi: în jurul marilor aeroporturi din ţară sunt deschise astăzi şantiere de extindere, a terminalelor de pasageri, a infrastructurii de parcare.
► Trafic în creştere: după frâna provocată de pandemie, traficul pe aeroporturile din România a crescut în fiecare an.
► Diversificare prin achiziţii: acoperirea unor nişe de piaţă, dar şi diversificarea activităţilor ar putea fi în 2025 noile pariuri ale firmelor locale de transport.
Turism
► Mai mulţi turişti străini: România a intrat în unele dintre cele mai importante clasamente ale destinaţiilor mondiale în 2024 realizate de publicaţii precum TIME, Vogue şi CNN, ceea ce ar putea arage mai mulţi turişti străini pe plan local.
► Călătoriile cu avionul, la mare căutare.
► Via Transilvania, noul obiectiv turistic: traseul a devenit tot mai popular în rândul drumeţilor români, dar şi străini.
► Mai multe branduri internaţionale pe hoteluri locale.
► Micile cazări vor împânzi staţiunile turistice: aproape fiecare destinaţie turistică are cel puţin o cazare de tip A-frame sau cu un design aparte. Apetitul micilor investitori de a porni astfel de businessuri este tot mai mare şi va creşte şi în acest an.
IT&C
► Consolidare în telecom. Deutsche Telekom ar putea finaliza în acest an exitul de pe piaţa locală.
► Restructurare în IT. După un 2024 complicat, cu scăderi ale comenzilor externe, industria locală de IT a pierdut brusc şi facilităţile fiscale, ceea ce va pune o presiune suplimentară pe companii.
► Digitalizarea nu se va opri.
► AI în tot şi în toate. Tehnologia AI va fi utilizată şi mai mult şi va avea impact în mai multe industrii, punând presiune şi pe piaţa muncii.
► Provocări pentru start-up-uri.
Piaţa auto
► Pariul celor 600.000 – industria auto locală poate reuşi în 2025 să livreze 600.000 de maşini cu ajutorul noilor Dacia Bigster şi electricei Ford Puma Gen-E.
► Producătorii de componente auto din România precum Continental şi Bosch vor miza tot mai mult pe departamentele de R&D pentru noi tehnologii.
► Ford Otosan România va produce la Craiova un total de 6 modele, depăşind în complexitate producţia Dacia de la Mioveni.
► Maşina de 30.000 de euro. Dacia Bigster produs la Mioveni devine cel mai scump model produs vreodată în România.
Real-estate
► Singura clădire de birouri din România anunţată cu dată de livrare în 2025 este AFI Loft, de lângă AFI Cotroceni.
► Autostrada 0 alături de A7, autostrada Moldovei, deschid noi poli de interes pentru sectorul logistic şi industrial.
► Fără clădiri noi de birouri sectorul de investiţii greu se mai poate apropia de pragul de 1 miliard de euro în 2025, cele mai interesante active fiind strip-mallurile datorită randamentului investiţional atractiv.
► Mall Moldova este cel mai aşteptat proiect comercial din 2025, mai ales că lângă acesta va veni şi primul magazin Ikea din Iaşi.
► Prime Kapital şi Speedwell sunt printre cei mai mari dezvoltatori care aşteaptă autorizaţiile de construire pentru platformele IMGB şi Griro din Bucureşti.
Construcţii
► Între 200 şi 300 km de autostradă şi drum expres ar putea fi gata în 2025, continuând dezvoltarea accelerată începută în 2024.
► Construcţia de noi locuinţe va continua să apese frâna în Bucureşti în 2025, ce va duce la o scumpire a acestora.
► După ani în care prioritatea zero a fost infrastructura rutieră, noul executiv anunţă investiţii consistente şi pe plan feroviar vizând modernizarea coridoarelor de transport feroviar Constanţa – Curtici şi Constanţa – Siret/Ungheni.
► Constructorii lucrează la noi clădiri de birouri în Bucureşti – The Arc la Orhideea, One Technology District şi faza a doua a Timpuri Noi Square sunt deja în construcţie.
► Infrastructura de sănătate prinde avânt datorită noilor spitale lansate în construcţie la nivel naţional.
