Companii

20 de ani de capitalism - Urdareanu, grupul UTI: Viitorul capitalismului este creativitatea. Cu trei laptopuri si cinci creiere se vor crea noile corporatii

Urdareanu, grupul UTI: Viitorul capitalismului este creativitatea. Cu trei laptopuri si cinci creiere se vor crea noile corporatii

Tiberiu Urdareanu, presedintele grupului UTI: Politizarea este dusa la extrem in prezent si ar trebui adusa o echipa de tehnocrati, care vor actiona ca niste mercenari si vor repune “trenul pe sine”, pentru ca in prezent clasa politica a deraiat.

01.11.2009, 23:45 1003

Urdareanu, 56 de ani, fost angajat al Ministerului Aparariiinainte de '89, afirma ca in ultimii ani s-au uitat principiilecapitalismului, care s-a dezvoltat prin austeritate si munca intarile protestante, dar ca actuala criza mondiala va readuce inatentia conditiile de baza pentru dezvoltarea unui business -reinvestirea profitului si cheltuirea cu atentie a banilor.
"Inca mai pot fi create businessuri mari, pentru ca acum este maiusor sa creezi o afacere dintr-o idee, din capitalul uman, asa cumeste, de exemplu, Google. Ma gandesc cum era inainte de '90, candnu te recunostea nimeni daca nu aveai telex (sistem mixt detelefonie si telegrafie). Acum cu trei laptopuri si cinci creierepoti sa faci o corporatie, pentru ca dezvoltarea se va face pecreativitate", considera Urdareanu, care a intrat in afaceri in1990, mai intai prin vanzarea de calculatoare, care erau la acelmoment foarte cautate.
El considera ca dezvoltarea economiei, exclusiv prin consum, acondus la derapaje majore, cum ar fi "amanetarea viitoruluicopiilor pentru achizitionarea unei masini sau a unei case". Dacainainte de '90, Romania era o tara de export, acum este doar opiata de desfacere.
"S-au uitat bazele care au condus la formarea capitalismului, cares-a format in tari protestante precum Olanda sau Anglia. Cei maibogati din lume sunt protestantii, apoi catolicii si ortodocsii.Capitalismul are succes daca exista austeritate si munca, pespiritul protestant, asa cum erau luteranii", explica Urdareanu,citand din cartea "Etica protestanta si spiritul capitalismului" alui Max Weber. El considera ca spre deosebire de Ungaria, pe piatalocala s-a format o patura puternica de capitalisti romani, maiales in sectoarele industrial, comercial, servicii siagricultura.
UTI este unul dintre cei mai importanti furnizori de solutii detehnologia informatiei si securitate de pe piata locala, cu capitalmajoritar romanesc, fiind compania care a realizat sistemul demanagement al traficului din Bucuresti si a introdus sistemulautomat de taxare in autobuzele din Capitala.

Cum a decis sa intre in business
Dupa ce a finalizat Facultatea de Automatica, in 1977, Urdareanu alucrat la Ministerul Constructiilor de Masini la Centrul de Calcul,unde a fost implicat printre altele timp de un an si jumatate inimplementarea sistemului informatic de la fabrica Oltcit de laCraiova.
"Am facut parte dintr-o echipa de softisti de la centrul de calculal ministerului, care a lucrat la Citro'n in Franta si ulterior s-aocupat de implementarea sistemului informatic de conducere aproductiei de la fabrica Oltcit", afirma Urdareanu, fiulgeneralului Tiberiu S. Urdareanu, fostul sef al ComandamentuluiTrupelor de Tancuri si Auto in vremea comunismului.
In 1985, s-a mutat la Institutul de Cercetari al MinisteruluiApararii de la Clinceni, unde a lucrat pana in 1992, mai intai lalaboratorul de rachete si in ultimul an inainte de a renunta lajobul de la stat a fost inginer-sef la laboratorul deinformatica.
Urdareanu a infiintat in 1990 o asociatie cu scop lucrativ,denumita Infcon (Informatica si Consultanta) si care a avut treiactionari, Tiberiu si Lucia Urdareanu si Dumitru Aelenei, fostulsef de la Institutul de la Clinceni, ce au contribuit la capitalulsocial cu trei salarii.
"Primul contract, pe data de 5 octombrie 1991, cand este de faptziua UTI, a fost de vanzare a unui calculator pentru un profesoruniversitar, care primise un ajutor, pe care l-am cumparat dintr-oconsignatie, de la cei care aduceau calculatoare din RDG,Cehoslovacia sau Polonia. Pe atunci, preturile contabile pentrucalculatoarele aduse din strainatate erau foarte ridicate sisingurii care cumparau astfel de produse proveneau din institutiilede stat", afirma Urdareanu. El spune ca sansa de atunci a fost caprodusele IT aduse de romani din strainatate erau mult mai micidecat cel din contabilitatea institutiilor de stat. La acea vreme,calculatoarele erau utilizate mai mult pentru evidente contabile,cu personalul si mai putin in grafica si aplicatii industriale.

Prima mare tranzactie: 30 de PC-uri
Primul birou al Infcon a fost propria locuinta a sotilor Urdareanu,iar ulterior au inchiriat o locatie, cand businessul s-a extins."In momentul in care businessul a crescut, am decis sa renunt lajobul de la Institutul de Cercetari. Insa ulterior firmele de afaraau inceput sa sesizeze oportunitatile de pe piata locala si nu neputeam lupta cu marii jucatori si am facut o schimbare de directiedin intamplare. Am avut o tranzactie mai mare, care implicafurnizarea a 30 de PC-uri, insa intermediarul a intarziat foartemult cu furnizarea produselor. Tranzactia s-a inchis intr-un finalsi intermediarul ne-a adus un sistem de alarma, ca sa se revansezepentru ca a intarziat."
Sistemele de alarma, importate din Israel, au coincis cu schimbareade directie pe care o planuia Urdareanu. Pana in 1992, toateinstitutiile erau pazite de Politie si de Armata, care au renuntatla aceste servicii ulterior. "Inainte de Revolutie, tot ce erainstitutional era pazit de Armata sau de Politie. Dupa schimbariledin 1989, o perioada, un an, doi, a mai continuat sa fie asa, insadupa aceea, practic, aceasta zona a ramas descoperita", explicaUrdareanu.
Ulterior, Infcon a inceput si montarea de instalatii, primulcontract fiind pentru o vila inchiriata de Medicins SansFrontieres, iar ulterior au inceput sa monteze sisteme si pentrubanci. "Prima banca (Bancorex - n.r.) la care am realizat sistemede securitate ne-a deschis un drum foarte prolific in domeniu. Unmoment de mare importanta pentru noi a fost anul 1995, cand amrealizat primul sistem la Centrala de la Cernavoda si, cu aceaocazie, am vazut cat de mare e potentialul sistemelor de securitatein domeniul industrial", sustine Urdareanu. O alta perioadaimportanta fost anul '96-'97, cand UTI a inceput lucrarile laAeroportul Otopeni.
Dupa ce businessul s-a dezvoltat, asociatia cu scop lucrativ a fostschimbata intr-un SRL, sub brandul UTI, iar Urdareanu a devenitactionar unic al companiei.

'98, cea mai grea perioada
Momentul cel mai greu in dezvoltarea grupului UTI a fost in 1998,cand a existat un pericol real de inchidere a businessului, chiardaca cifra de afaceri nu a scazut puternic. La acel moment,compania traia de la o zi la alta, fara planificari pe termenlung.
"Atunci a fost mai rau ca acum, eram mai nepregatiti si maiinconstienti, cu un grad de toleranta a riscului mult mai ridicat.Aveam doar doua linii de business - securitate si instalatii pentruconstructii - si abia se forma divizia de IT, care au fost afectateputernic, pentru ca eram dependenti in proportie de 90% de piataconstructiilor", sustine Urdareanu.
In 1998 a fost prima oara cand Urdareanu si-a propus sa seconcentreze pe inginerie si pe project-management si sa renunte lamunca de santier si implicit la forta de munca slab calificata.Acum, desi criza este mult mai grava, pentru ca este la nivelmondial, businessul este mai putin afectat, pentru ca este maidiversificat.
Cifra de afaceri a grupului va scadea insa anul acesta cu circa22%, pana la 125 mil. euro, din cauza scaderii contractelor pentrudiviziile de constructii si IT, in timp ce rata profituluioperational va creste. Declinul ar fi putut sa fie mai mare, insaliniile noi de business ale grupului - facility management sitraffic management - au avut o dezvoltare spectaculoasa involum.

Ce greseli a facut in business
"Am facut mai multe greseli in dezvoltarea businessului, mai alescand am investit resurse financiare in proiecte care n-au adus cevaspectaculos in business. In 2005-2006 ne-am lansat produse propriisi am consumat inutil resurse in a dezvolta produse proprii",explica Urdareanu. Un exemplu de esec a fost produsul smart-house,care era gandit pentru automatizarea interna a locuintelor, dar n-aavut succes.
El considera ca nu a fost o greseala faptul ca UTI a devenitproducator, ci felul in care a abordat aceasta decizie. "A fost oabordare romantica. Ne-am aruncat la zece produse si am angajatfoarte mult personal. Trebuia sa cream o cultura interna pentruproductie si sa incepem cu mai putine produse si in functie decresterea vanzarilor sa ne dezvoltam businessul."
Fondul de investitii american AIG a preluat in 2005 o participatiede 30% din actiunile grupului pentru 20 mil. dolari, tranzactiecare evalua compania la peste 60 mil. dolari (50 mil. euro).Ulterior, AIG a cedat 5% catre angajatii grupului si mai detinedoar 25% din actiuni.
"In momentul in care am decis sa atragem un partener strain nepropuneam sa crestem accelerat si aveam nevoie de resursefinanciare si de un corporate governance solid, asa cum are fondulAIG. Am considerat ca pentru a intra in grupa mare este nevoie decineva din grupa mare si acest lucru a condus la crestereaulterioara", afirma Urdareanu.
Presedintele UTI afirma ca grupul se afla intr-un proces deschimbare a structurii de conducere, dupa ce au fost numiti sasevicepresedinti, o parte dintre ei fiind sefii diviziilor grupului.Acestia se vor ocupa de dezvoltarea UTI la nivel strategic.
Urdareanu, care a facut parte in anii trecuti din delegatiaoamenilor de afaceri care l-au insotit pe presedintele TraianBasescu la o vizita in China si a fost decorat in 2004 depresedintele Ion Iliescu cu Ordinul National pentru Merit in gradde Cavaler, sustine formarea unui guvern de tehnocrati.
"Politizarea este dusa la extrem in prezent si ar trebui adusa oechipa de tehnocrati, care vor actiona ca niste mercenari si vorrepune 'trenul pe sine', pentru ca in prezent clasa politica aderaiat. S-au politizat prea mult structurile administratiei si auramas fara expertiza tehnica si trebuie restabilit echilibrul."

Ce spune despre:


Cea mai grea perioada: In 1998 a fost mairau ca acum, eram mai nepregatiti si mai inconstienti, cu un gradde toleranta a riscului mult mai ridicat. Aveam doar doua linii debusiness - securitate si instalatii pentru constructii - care aufost afectate puternic, pentru ca eram dependenti in proportie de90% de piata constructiilor.
Inceputul afacerii: Inainte de Revolutie,tot ce era institutional era pazit de Armata sau de Politie. Dupaschimbarile din 1989, o perioada, un an, doi, a mai continuat safie asa, insa dupa aceea, practic, aceasta zona a ramasdescoperita. Practic, am fost la locul potrivit in momentulpotrivit, am observat aceasta oportunitate si am actionat.
Despre capitalism: S-au uitat bazele careau condus la formarea capitalismului, care s-a format in tariprotestante precum Olanda sau Anglia. Cei mai bogati din lume suntprotestantii, apoi catolicii si ortodocsii. Capitalismul are succesdaca exista austeritate si munca, pe spiritul protestant, asa cumerau luteranii.
Suma cu care a pornit la drum: Aminfiintat in 1990 o asociatie cu scop lucrativ, denumita Infcon(Informatica si Consultanta) si care a avut trei actionari, ce aucontribuit la capitalul social cu trei salarii.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO