Mai mult de jumătate dintre directorii de companii din România, respectiv 59%, consideră că economia naţională va înregistra anul acesta o evoluţie mai bună faţă de cea de anul trecut, potrivit lui Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.
El apreciază că percepţia liderilor de afaceri faţă de evoluţia economiei este foarte importantă pentru că poate trasa investiţiile viitoare, extinderea, recrutările sau creşterile salariale.
“59% dintre directorii generali ai companiilor din România cred că în 2022 economia naţională va avea o evoluţie mai bună decât anul trecut. Percepţia liderilor de afaceri faţă de evoluţia economiei este foarte importantă pentru că de ea depind investiţiile, extinderea, recrutările sau creşterile salariale”, spune Dinu Bumbăcea.
La nivel global, economia va avansa cu 4,5%, în 2022, dacă impactul variantei Omicron va fi limitat, iar măsurile implementate vor asigura o protecţie adecvată împotriva îmbolnăvirilor grave, notează raportul PwC Global Economic Watch 2022.
Scenariul de bază al raportului porneşte de la premisa că acest an va fi mai puţin imprevizibil decât anul trecut. Totuşi, având în vedere că noua variantă Covid-19 continuă să imprime multă incertitudine, raportul ia în considerare şi un scenariu mai pesimist în care, pe fondul unei suprasolicitări a sistemelor de sănătate, activitatea economică ar încetini semnificativ şi chiar ar suferi o contracţie în emisfera nordică, în primul trimestru.
În aceste condiţii, estimarea este că PIB-ul global s-ar reduce cu circa 0,5 puncte procentuale faţă de scenariul iniţial.
”Previziunile optimiste privind economia globală confirmă aşteptările liderilor de companii care, în sondajul PwC Global CEO Survey, şi-au exprimat majoritar (77%) încrederea în perspectivele de creştere pentru acest an”, adaugă Dinu Bumbăcea.
Potrivit raportului, în scenariul de bază în care impactul Omicron va fi limitat, SUA, China şi UE vor rămâne principalele trei blocuri economice, în următorii ani, dar cu unele schimbări. De exemplu, 2022 ar putea fi primul an în care economia chineză o va depăşi pe cea a Uniunii Europene (UE), clasament care se va menţine pe termen mediu.
Previziunile avertizează că vor urma condiţii financiare mai stricte, deoarece băncile centrale din economiile avansate îşi vor majora ratele de politică monetară şi îşi vor reduce programele de relaxare cantitativă.
În acelaşi timp, zona euro îşi va menţine politica monetară acomodativă deoarece rata inflaţiei de bază este puţin probabil să depăşească ţinta de 2% din acest an.
Presiunile generate de întreruperea lanţurilor de aprovizionare se vor disipa, conform previziunilor, având în vedere că se observă o ameliorare în ultimele luni ale anului trecut, care va continua în 2022.
Această tendinţă va reduce inflaţia, până în a doua jumătate a acestui an, oferindu-le băncilor centrale un respiro pentru a amâna potenţialele majorări ale ratelor dobânzilor de politică monetară, mai ales dacă economiile se vor confrunta cu probleme suplimentare precum modificări epidemiologice neaşteptate, mai precizează raportul PwC.
O altă previziune vizează inversarea rolurilor între SUA şi UE în ceea ce priveşte politica fiscală. În SUA, pentru prima dată de la începutul pandemiei, Centrul de cercetare Hutchins se aşteaptă ca politica fiscală să tragă în jos creşterea economică cu aproximativ 2 puncte procentuale în 2022. Între timp, în UE, care este guvernată de un set de reguli fiscale, este posibil ca politica fiscală să adauge între 0,5 şi 1 puncte procentuale la creşterea economică în 2022.
Anul acesta va fi probabil un alt an record pentru energia regenerabilă, estimându-se că peste 30% din producţia totală de energie electrică la nivel global va fi din surse regenerabile. Preţurile materiilor prime este de aşteptat să rămână constante, dar situaţia geopolitică ar putea deturna această previziune.
“Creşterea rapidă a preţurilor la energie şi gaze naturale se va atenua în a doua jumătate a anului curent dacă nu apar evoluţii geopolitice majore care influenţează decisiv preţurile pe termen scurt, mai ales în Europa”, notează raportul PwC.
În ceea ce priveşte piaţa muncii, studiul mai arată că ţările care fac parte din G7 (Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi SUA) vor crea cel puţin 9 milioane de locuri de muncă. Angajatorii vor continua să experimenteze modalităţi inovatoare de a păstra personalul existent şi pentru a atrage noi talente. Aşadar, în următoarea perioadă se va observa o piaţă a muncii în care angajaţii vor avea o putere mai mare de negociere, dar acest lucru nu se va traduce neapărat într-o creştere a salariului nominal.
Mai degrabă angajatorii se vor adapta la competiţia ridicată pentru atragerea oamenilor, devenind ei înşişi nişte „angajatori flexibili”. De exemplu, unii angajatori oferă săptămâna de lucru de patru zile, aranjamente de lucru hibride şi beneficii non-financiare mai bune.
