Chiar dacă nu este o investiţie deproporţii, proiectul acţionarilor Berariumfirma care deţinebrandurile de bere şi unitatea de producţie - reprezintă primainvestiţie nouă în producţia de bere în ultimii doi ani, încondiţiile în care închiderile de fabrici s-au ţinut lanţ odată cuscăderea consumului.
În1994, în România erau aproape 125 de fabrici de bere, iar înprezent nu mai sunt nici 15 astfel de unităţi. Spre comparaţie,cehii au peste 125 de berării, în Polonia sunt 70, iar în Ungaria55, potrivit datelor asociaţiei Berarii Europei care citează unstudiu Ernst & Young din anul 2009.
"Ideea de a face bere s-a născut în urmă cu şase ani. Într-uncerc restrâns de prieteni, ulterior toţi acţionari la Berarium, amînceput să producem bere de casă cu o instalaţie de 20 de litri.Aşa am creat şi testat pe noi în decursul anilor diverse sortimentede bere şi reţete. În acelaşi timp ne-am documentat foarte intensivdin literatura de specialitate despre efectele benefice alconsumului moderat şi echilibrat de bere. Aşa au apărut brandurileClinica de Bere şi Terapia, mărci înregistrate la OSIM (Oficiul deStat pentru Invenţii şi Mărci - n.red.)", a spus Heinrich Loth,administrator Clinica de Bere şi unul dintre acţionariicompaniei.
Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Loth deţine 38% dinacţiunile companiei Berarium, iar restul se împarte între MirceaMarius Corneliu ( 5%), Gabriel Lung (3%), Moldovan Narcis FlorinGrigore (3%), Ciontea Valentin Alin (13 %), Loth Marcellus (38%).Dintre ei, Loth Heinrich, Mircea Marius Corneliu şi Moldovan Narcisapar şi în acţionariatul firmei din domeniul IT Datagroup - Int Srl(din Timişoara) cu afaceri de 10,5 mil. lei (2,5 mil. euro) în2009.
Cu planul de extindere pe masă
Acţionarii au susţinut investiţiile de 800.000 de euro derulatepână acum din surse proprii, iar "microfabrica" are cinci angajaţi."Activitatea noastră a început la 1 ianuarie 2011, iar pentru acestan am bugetat vânzarea a 200.000 de litri de bere, exclusiv înTimişoara", a mai spus Heinrich Loth.
Dacă se ia un preţ de minimum 8 lei pentru un litru (înrestaurante), ar rezulta că în valoare vânzările ar putea să fie deaproximativ 1,6 mil. lei (în jur de 400.000 de euro).
Berea se vinde în prezent doar în Timişoara, unde firma opereazăun magazin propriu, dar are şi un serviciu propriu de livrări ladomiciliu.
"Berea pe care noi o producem are nevoie de un tratamentspecial. Fiind nepasteurizată are nevoie de temperaturi între 3 şi6 grade pentru a putea fi păstrată trei luni de la datafabricaţiei", a mai spus Heinrich Loth, care a precizat că în 2012are în vedere mărirea capacităţii de producţie, iar pentru perioada2012-2013 acţionarii se gândesc şi la deschiderea unui magazin înBucureşti.
Heinrich Loth a mai spus că va continua să acţioneze pe aceastănişă de piaţă şi că nu doreşte să industrializeze acestprodus.
"Vindem de-ai noştri", spune Caius Merşa, administrator alCafenelei D'arc din Timişoara, una dintre cele 27 de locaţiitimişorene unde se comercializează această bere. Berea se serveşteîn pahare de import, iar o sticlă (de 500 ml) costă 8lei.
"Pentru noi a fost o încercare, nu este o bere de target, însăreacţia este foarte bună", a mai spus Merşa, care afirmă că esteprieten cu reprezentanţii berăriei şi astfel a aflat despre produs.Dintre berari, D'arc mai are contract cu Heineken.
Camelia Cadar, unul dintre administratorii barului Bruiaj, cu 50de locuri, des chis în decembrie 2010, spune că a aflat despreaceastă bere de la prieteni. "Cred că vin dem în jur de 150 desticle lu nar, însă variază mult. Depinde şi dacă avem evenimente", a mai spus Cadar. Unitatea mai are contract cuHeineken.
Berea Terapia vs. medicamentele Terapiei
Întrebat dacă au existat probleme la OSIM cu înregistrareabrandului Terapia, având în vedere că există şi compania Terapiadin Cluj care produce medicamente (deţinută de Ranbaxy din India)Heinrich Loth a spus că nu. "O marcă se înregistrează pe una saumai multe categorii. Cele două nu se intersectează şi nici nu seconfundă", a mai spus Heinrich Loth.
ÎnRomânia, jocurile pe piaţa de bere sunt făcute de cinci maricompanii (Ursus, Heineken, Bergenbier, URBB şi Romaqua (prinbrandurile Albacher şi Dorfer) firme grupate în Asociaţia BerariiRomâniei (care mai include şi alte entităţi) care în 2010 au rulat90% din volu mele totale de 17 mil. hectolitri vândute în România.Există şi câteva companii cu volume reduse de activitate. Consumulde bere în România este de 78 de litri per capita.
Companiile grupate în Asociaţia Berarii României mai au doar 10fabrici pe piaţa locală în prezent, cu trei mai puţin comparativ cu2009, în care lucrează în jur de 4.100 de angajaţi faţă de 6.000anul trecut.