Companii

A început una dintre cele mai fierbinţi curse din energie, cea a hidrogenului. Care sunt atuurile României?

ANALIZĂ

A început una dintre cele mai fierbinţi curse din energie, cea a hidrogenului. Care sunt atuurile României?

Autor: Roxana Petrescu

22.12.2020, 12:00 8423

♦ Polonezii au lansat deja primul proiect experimental de hidrogen şi japonezii de la Toyota sunt alături de ei, iar în Austria producătorii de energie verde cumpără conducte de gaze pentru a injecta hidrogen în ele ♦ În România încă e linişte deşi cursa pentru hidrogen, unul dintre cele mai fierbinţi subiecte din energie, a început ♦ Investiţiile cumulate în hidrogen din surse regenerabile în Europa ar putea ajunge la 180-470 de miliarde de euro până în 2050, spune Comisia Europeană.

Potenţialul enorm în energia verde, mai ales pe zona de eoliene în Marea Neagră, dar şi producţia locală de gaz, a doua cea mai mare la nivel european, alături de cei circa 50.000 de ki­lometri de conducte sunt însă aşii din mâ­ne­ca României în domeniul hidro­ge­nu­lui, spun specialiştii. Bani sunt pentru toate aceste direcţii, singura problemă fiind că ei trebuie accesaţi cu proiecte viabile.

„România are un potenţial unic în a pro­duce hidrogen din gaz natural, fiind al doilea cel mai mare producător de gaze na­turale din Uniunea Europeană (după Olanda – n.red.). Deci producţia de hi­dro­gen cu captarea şi stocarea carbonului poate avea un preţ foarte competitiv. Vo­lu­me există, iar preţul gazului natural e avan­tajos. România ar putea deveni cu uşu­­rinţă un lider european în hidrogen de acest tip“, spune Roxana Căliminte, se­cretar general adjunct în cadrul Gas In­fras­tructure Europe (GIE), orga­ni­za­ţie eu­ropeană care reprezintă inte­re­sele operatorilor de infrasturură de gaze la Bruxelles.

Hidrogenul a ajuns în toate discursurile la nivel înalt în contextul în care viitorul energetic european pune accent, pe termen lung, pe energia verde în scopul reducerii emisiilor de carbon.

 

Cum se produce hidrogenul?

În linii mari, hidrogenul poate fi extras din combustibili fosili, biomasă sau apă, gazul natural fiind în acest moment principala sursă pentru producerea hidrogenului. Problema este că procesul prin care se extrage hidrogenul din gaz este poluant, acesta fiind motivul pentru care captarea carbonului este obligatorie în acest caz pentru a ajunge la o soluţie verde. Obiec­tivul este însă de a produce hidrogen folosind surse regenerabile, mai precie energia eoliană şi solară.

„În acest moment mai puţin de 0,1% din producţia de hidrogen vine din electroliza apei (proces de separare a hidrogenului de oxigen – n.red.), dar odată cu scăderea costurilor pentru energia regenerabilă, mai ales pe zona de proiecte solare şi eoliene, este un interes tot mai mare pentru hidrogenul electrolitic“, se arată într-un studiu realizat de IEA (Agenţia Interna­ţională pentru Energie).

Practic, energia verde în exces ar urma să fie folosită pentru a alimenta procesele de electroliză. Odată rezultat hidrogenul, acesta poate fi stocat în celule şi utilizat ulterior când reapare o cerere de energie. Marele plus este că în comparaţie cu alte forme de stocare care pierd energia, hidrogenul poate fi stocat pe perioade mai mari de timp.

Pentru România, dezvoltarea unor astfel de soluţii ar rezolva mai multe pro­bleme. Prima ar fi echilibrul adus siste­mului care în multe cazuri acomo­dează cu efort producţia de energie verde. A doua ar fi că astfel de soluţii ar putea contribui chiar la dezvoltarea sectorului de producţie a energiei regenerabile, zonă în care România este creditată cu un potenţial imens, mai ales offshore.

Există studii care arată că platoul con­tinental românesc poate găzdui

22 GW (22.000 MW cu bază fixă - n.red.) de proiecte eoliene offshore. În prezent, pe plan local funcţionează circa 3.000 MW (3 GW) în proiecte eoliene pe uscat, cea mai mare parte din această capacitate fiind concentrată în zona Dobrogei. Întregul sistem de producţie al României cumulează  24.000 MW, din care nu mai funcţio­nea­ză decât jumătate.

Dacă ar fi montate eoliene de 2 MW, ar rezulta că dacă s-ar instala toată capa­citatea potenţială la malul mării ar tre­bui să răsară o pădure de 11.000 de eoliene.

„O parte esenţială a viitorului mix energetic al României ar putea fi şi energia eoliană. Costurile au scăzut semnificativ în ultimii ani. Avem un potenţial enorm datorită vântului din Marea Neagră, iar parlamentul nostru a prezentat un proiect de lege care oferă un cadru legal necesar pentru asta. Putem produce hidrogen verde. Există un interes real în industrie în utilizarea hidrogenului verde pentru decar­bo­nizarea proceselor“, mai spun repre­zen­tanţii GIE.

 

La ce se foloseşte hidrogenul?

În prezent, printre industriile care au nevoie de cantităţi uriaşe de hidrogen se numără chiar cea de rafinare, una dintre cele mai importante din România.

„În urmă cu doar câteva decenii, petrolul greu (cu un conţinut ridicat de sulf – n.red.) pe care îl folosim azi nici nu ar fi fost luat în considerare pentru realizarea produselor petroliere. În urmă cu 30 de ani, calitatea petrolului se potrivea cu cerinţele legate de produsele petroliere, dar azi companiile de profil sunt obligate să foreze tot mai adânc pentru a scoate la suprafaţă resursele şi trebuie să prelucreze aceste resurse pentru a le reduce conţinutul de sulf, pentru a ţine pasul cu cererea şi cu obligaţiile de mediu. Hidrogenul devine astfel critic pentru a transforma acest petrol de o calitate slabă în produse moderne“, se arată într-un studiu realizat de Linde Gas, cel mai mare furnizor de gaze industriale la nivel global.

Industria de îngrăşăminte chimice sau siderurgia sunt la râdul lor mari con­su­matoare de hidrogen. Or, în con­textul în care se doreşte deca­r­bo­nizarea acestor industrii, hidrogenul şi mai ales sursa acestuia ar trebui să de­vină cât mai verzi. 

„Investiţiile cumulate în hidrogen din surse regenerabile în Europa ar putea ajunge la 180-470 de miliarde de euro până în 2050 şi la aproximativ 3-18 miliarde euro pentru hidrogenul bazat pe combustibili fosili cu emisii scăzute de dioxid de carbon. În combinaţie cu întâietatea tehnologică a UE în d­o­me­niul surselor regenerabile de energie, apariţia unui lanţ valoric al hidro­genului care deserveşte o multitudine de sectoare industriale şi alte utilizări finale ar putea angaja în mod direct şi indirect până la 1 milion de persoane“, se arată pe site-ul Comisiei Europene.

Mai mult, analiştii estimează că hidrogenul curat ar putea satisface 24 % din cererea mondială de energie până în 2050, cu vânzări anuale în valoare de 630 de miliarde de euro.

Pasul cu adevărat important pentru hidrogen ar fi folosirea acestuia la scară largă în domeniul transporturilor, dar şi pentru încălzirea şi producerea de energie.

„De exemplu, putem converti surplusul de electricitate de la sursele regenerabile din timpul verii în formă de hidrogen, îl putem depozita sub pământ şi, în cele din urmă, putem folosi hidrogenul pentru încălzire în timpul iernii. Iar România are capacităţi enorme de stocare a energiei în cavernele de sare“, subliniază GIE.

 

Conductele de gaze viitoare conducte de hidrogen?

Olanda, de exemplu, cel mai mare producător de gaz la nivel european, a început deja proiectele pilot prin care vrea să analizeze eficienţa încălzirii cu hidrogen la nivel rezidenţial, utilizând însă actuala infrastructură de distribuţie a gazului.

De altfel, Olanda a anunţat la nivel oficial renunţarea pe termen lung la gazul natural. România abia face primii paşi în zona de offshore la mare adâncime, de exemplu, opţiunile strategice ale celor două ţări fiind complet diferite.

De altfel, obiectivul Olandei este de a nu mai folosi gazul la nivel anului 2050 pentru segmentul rezidenţial înlocuindu-l cu hidrogenul.

„Când vine vorba de hidrogen, există mai multe metode de a îl transporta. În prima fază, putem amesteca până la 10% hidrogen cu gazul natural fără adaptarea infrastructurii. Aceasta metodă are sens mai ales astăzi când volumul de hidrogen este mic, ca un pas intermediar. Când volumul va creşte, vor lua naştere conducte dedicate hidrogenului, iniţial conectând zonele industriale şi ulterior infrastructurile regionale sau naţionale. Însă cea mai atractivă metodă va fi modernizarea infrastructurii actuale pentru 100% hidrogen. Europa are un sistem de infrastructură de gaze de 2,2 milioane de kilometri care poate transporta hidrogen pe distanţe foarte lungi. Modernizarea această costa 60%-90% mai puţin decât construirea a noi conducte pentru hidrogen“, explică Roxana Căliminte.

Reprezentanta GIE subliniază că Europa se îndreaptă către un sistem energetic care se va baza în principal pe surse regenerabile.

„Însă energiile regenerabile sunt variable, deci vom avea nevoie de capacităţi de stocare enorme. În special, vom avea nevoie de stocare de energie pe termen lung pentru acele momente în care nu există prea mult vânt sau soare. Iar hidrogenul este cea mai bună soluţie în acest caz. În plus, atunci când sursele regenerabile de energie nu sunt suficiente în Europa, terminalele de import existente, cu adaptările aferente, pot conecta Europa la pieţele globale de hidrogen şi pot permite expedierea de hidrogen acolo unde este nevoie.“

În Europa, guvernele din Franţa, Olanda, Germania, Portugalia, Spania, Norvegia au lansat deja strategii naţionale pentru hidrogen. Până la sfârsitul anului, Italia se va alătura grupului.

„Energia regenerabilă de una singură nu oferă o cale pentru a atinge emisii nete zero. Viitorul energetic va arăta complet diferit faţă de astăzi. Vom vedea o cuplare a infrastructurii de electricitate cu cea de gaze şi hidrogen.  Ideea este de a optimiza potenţialul fiecărei surse de energie şi de a alege soluţia optimă pentru societate. Ca operatori de infrastructură de gaze, ne bucură şi ne dorim dezvoltarea surselor de energie verde pentru transformarea acesteia în hidrogen verde pe care îl putem injecta în infrastructura noastră.“



 

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO