Ce este Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, condusă de un fost şef al Comisiei SRI, instituţia statului care putea cu legea în mână să cumpere gazul din Marea Neagră pe care OMV Petrom l-a vândut către germanii de la Uniper? Statul are două instituţii cu rol cheie în modul în care se vinde gazul din Marea Neagră

Prima tranzacţie de vânzare a gazului din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, cea prin care OMV Petrom a semnat un contract pe o perioadă de cinci ani, cu o cantitate de 15 TWh (circa 1,4 mld. mc) cu germanii de la Uniper, naşte controverse susţinute de opacitatea tuturor părţilor implicate ♦ Statul are două instituţii cheie care pot decide unde pleacă gazul din Marea Neagră: Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), care trebuie notificată, dar cu rol de monitorizare, şi Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, care are drept de preempţiune asupra gazului din Marea Neagră şi care refuză să comenteze ♦ Pe Bursa de la Viena, acolo unde este indexat şi gazul românesc, preţul gazului este de circa 48-50 de euro/MWh. La acest preţ, valoarea contractului OMV Petrom – Uniper este de circa 750 de milioane de euro pe cei cinci ani, circa 150 de milioane de euro pe an ♦ Neptun Deep conţine 100 de miliarde de metri cubi de gaze de cea mai bună calitate, iar azi acest gaz valorează circa 53 mld. euro, din care jumătate sunt ale lui OMV Petrom, iar restul ale statului prin Romgaz.

Agenţia de presă Reuters a scris săptămâna aceasta că OMV a semnat un contract pe 5 ani cu germanii de la Uniper pe o cantitate de 15 TWh, circa 1,4 mld. metri cubi din gazul care va fi extras din 2027 din perimetrul Neptun Deep. 

Acesta ar fi primul contract semnat pentru Neptun Deep, cel mai amplu proiect energetic al României, în lucru din 2008. Potrivit informaţiilor oficiale, investiţiile în Neptun Deep se ridică la 4 miliarde de euro pentru a scoate la suprafaţa circa 100 de miliarde de metri cubi de gaze de cea mai bună calitate. Această cantiate este împăr­ţită în mod egal între OMV Petrom, opera­torul proiectului, şi Romgaz, companie de stat. Practic, partea OMV Petrom este de circa 50 de miliarde de metri cubi. Astfel, contractul anunţat de Reuters reprezintă 3% din tot ce va extrage OMV Petrom din Neptun Deep pe datele de acum. 

Nici până la această oră, contractual nu a fost confirmat, cu datele publicate de Reuters, de părţile contractante. Potrivit informaţiilor neoficiale, părţile contrac­tuale sunt OMV Petrom, nu OMV, şi Uniper, companie germană din energie, unul dintre cei mai mari jucători din sectorul energetic din Europa, cel mai mare cumpărător de gaze din Rusia al UE înainte de 2022. Doar pentru comparaţie, consumul de gaze al Germaniei este de 76 de miliarde de metri cubi pe an, Româ­nia are un consum de circa 10 mi­liarde de metri cubi pe an.

Informaţia nu a fost comentată de OMV Petrom şi nici comunicată pe BVB, în contextul în care valoarea tranzacţiei nu a trecut de 10% din cifra de afaceri a com­pa­niei, acesta fiind pragul obligatoriu pen­tru informarea investitorilor. Compor­ta­mentul companiei legat de acest prim contract ridică însă semne de întrebare mai ales ţinând cont de comunicarea susţinută pe care OMV Petrom a avut-o în legătură cu desfăşurarea Neptun Deep.

OMV Petrom a avut în 2023 un busi­ness de 33,8 mld. lei, astfel că 10% din cifra de afaceri se ridică la 3,4 mld. lei (circa 690 de milioane de euro). Tranzacţia cu Uniper pentru cei 15 TWh pe 5 ani are putea fi eva­luată la circa 750 mil. euro pe toţi cei 5 ani de desfăşurare sau la circa 150 de milioane de euro anual. Singurul comentariu făcut de OMV Petrom pe tema acestui contract a fost următorul, deşi ZF a cerut informaţii privind modalitatea de contractare a gazului din Neptun Deep încă de pe 18 de­cembrie.

„OMV Petrom este unul dintre cei mai mari furnizori de gaze din România, asi­gu­rând circa 40% din cererea de gaze a ţării, din producţia proprie şi din contracte de cumpărare de gaze. Continuăm să acope­rim necesarul de gaze din România, încer­când totodată să contribuim la securitatea aprovizionării regiunii. Neptun Deep pro­gre­sează conform planului, începerea pro­ducţiei fiind estimată pentru 2027. Având în vedere magnitudinea proiectului, este uzual ca producătorii să securizeze în avans vânzarea unei părţi din volumele care ur­mează să fie produse. Nu comentăm asupra detaliilor comerciale. Compania respectă toate reglementările legale din România“, a comunicat compania.

Dar în timp ce politica comercială a unei companii nu se supune Legii 544 pri­vind accesul accesul liber şi neîngrădit la informaţiile de interes public, instituţiile sta­tu­lui se supun, iar pentru comerciali­zarea gazului din Marea Neagră, statul are două instituţii care ar trebui să vegheze în interesul său modul în care se vând aceste cantităţi. Autoritatea Naţională de Regle­mentare în domeniul Energiei (ANRE) şi Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale. 

„Cu referire la solicitarea dumnea­voastră înregistrată la ANRE cu nr. 165223/19.12.2024, suntem în măsură să vă comunicăm că ANRE a fost notificată cu privire la încheierea unor contracte bilaterale pentru tranzacţionarea gazului din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, în conformitate cu prevederile articolului 21 paragraf (3) din LEGEA nr. 256 din 12 noiembrie 2018 (republicată) privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi onshore de adâncime. Datele din contractele comerciale au un caracter confidenţial. Conform Legii 256/2018, ANRE are rolul de monitorizare“, a comunicat pentru ZF ANRE. ZF a trimis pe 18 decembrie o solicitare către ANRE pentru a vedea dacă la nivelul instituţiei au fost notificate contracte privind vânzarea gazului din Marea Neagră.