Impozitul minim global pe profit nu va fi o miză consistentă pentru România şi nu va genera venituri suplimentare mari la buget, în condiţiile unei structuri a economiei cu valoare adăugată redusă şi ale unui număr redus de grupuri cu baza în România care să deruleze afaceri internaţionale şi să se califice pentru impozitarea suplimentară, sunt de părere consultanţii participanţi la conferinţa „Reforma politicii fiscale europene. Rigoare bugetară versus flexibilitate”, organizată de Sierra Quadrant.
”Apropiata introducere, prin directivă europeană, a impozitului minim global pe profitul grupurilor multinaţionale mari (cu vânzări globale de peste 750 milioane de euro) aduce, de principiu, venituri suplimentare acolo unde se găsesc companiile-mamă”, a explicat Adrian Luca, partener-fondator al firmei de consultanţă fiscală transfrontalieră Transfer Pricing Services (TPS).
Ministrul Finanţelor Adrian Câciu a anunţat recent că România vrea să implementeze începând cu 2023 directiva.
În baza ei, dacă un grup obţine, la nivelul tuturor entităţilor sale din România, o rată efectivă de impozitare de 11% pe profitul de aici, atunci diferenţa de 4% până la nivelul de 15% convenit la nivel internaţional (Pilon II/Pillar II de la OECD) cade în sarcina aşa numitei ”UPE – ultimate parent company”. Pe fond, acel 4% (denumit top-up tax) se va aplica pe un profit ajustat, cu o deducere care ţine cont de cheltuielile salariale şi de valoarea activelor tangibile (clădiri, resurse etc.) deţinute în România.
Astfel, şi în cazul în care România decide să apeleze la varianta unui domestic top-up (variantă permisă de directivă, de a impune în jurisdicţia de operare diferenţa de impozit), veniturile suplimentare nu vor fi extraordinare, apreciază analiştii.
În acelaşi timp, există puţine grupuri cu baza în România care să deruleze afaceri internaţionale şi să se califice pentru impozitarea suplimentară prin Pilonul II.
Adrian Luca a amintit de un studiu recent (EU Tax Observatory) în care România este creditată cu un surplus bugetar de circa 100 de milioane de euro prin noul sistem de impozitare şi acesta în condiţiile în care nu ar exista acea ajustare a profitului (substance carve-outs).
”Chiar şi pentru România această sumă este relativ mică, în condiţiile în care, doar anul trecut, impozitele pe profit colectate de ANAF s-au ridicat la peste 3 miliarde de euro (16 miliarde de lei)”.
Calculele la nivelul UE arată că impozitarea minimă ar aduce un plus de venituri de 80 miliarde euro, dar suma va merge în special în ţările de origine ale grupurilor, mai ales Germania, Franţa, Italia, Olanda. În acelaşi timp, SUA ar putea avea un plus anual de 57 de miliarde de euro.
Potrivit consultantului TPS, din totalul de 16.813 grupuri multinaţionale care îndeplinesc criteriul de venituri globale consolidate de 750 de milioane de euro, doar 486 au subsidiare în România cu o cifra de afaceri de minim 10 milioane euro, cât reprezintă un prag minim prevăzut de Pilonul II (ce-a de-a doua condiţie este ca profitul să fie de minimum 1 milion de euro).
”Acestea sunt încă, în cea mai mare parte, ancorate în economia tradiţională, care presupune sedii, active, angajaţi, fie că vorbim de producţie, fie de servicii suport, în general cu valoare adăugată redusă. Sunt însă companii-gigant care nici măcar nu au nevoie de a avea amprentă economică în România pentru a avea vânzări aici (de tipul Facebook, Netflix, Airbnb etc.)”, a mai spus Adrian Luca.
