Companii

Agricultorii investesc în silozuri pentru a nu mai vinde ieftin cerealele după recoltă

Agricultorii investesc în silozuri pentru a nu mai vinde ieftin cerealele după recoltă

Autor: Gabriel Razi

26.10.2011, 10:54 2348

Pe piaţa locală două treimi din producţia de cereale este vândută în săptămânile de după recoltare. Anul acesta fermierii care au vândut direct din câmp au pierdut circa 100 de euro/tonă atât în cazul porumbului, cât şi al grâului. "Am investit 500.000 de euro pentru construirea mai multor silozuri cu o capacitate totală de 7.000 de tone în ultimii trei ani. Am alocat aceşti bani pentru a nu mai pierde bani prin vânzarea imediat după recoltă. Înainte să am silozurile vindeam producţia imediat la preţuri mai mici. Pe de altă parte mă ajută pentru că pot să vând treptat pe tot parcursul anului şi pot să am venituri constante", explică Nicolae Sitaru, preşedintele Ligii Asociaţilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), care exploatează 2.600 de hectare de teren în Ciochina, judeţul Ialomiţa.

Banii investiţi în capacităţi de stocare sunt amortizaţi repede, însă în condiţiile în care pentru a stoca producţia de cereale dintr-o fermă de 500 de hectare o companie trebuie să investească circa 60.000 de euro. Producţia de grâu de pe 500 de hectare, circa 3.500 de tone, valora în această primăvară 0,9 milioane de euro, după recoltă, moment în care cea mai mare parte a fermierilor au vândut producţia, preţul acestei cantităţi a coborât până la 0,6 milioane de euro.

Vânzări mai mari şi cu 50% pentru constructorii de silozuri

Interesul producătorilor agricoli români pentru aceste investiţii se vede şi în rezultatele din acest an ale producătorilor de silozuri metalice.

"Vânzările noastre au crescut cu 50% în acest an. Fermierii care au investit în silozuri au venit din proprie iniţiativă către noi. În general lucrăm cu ferme medii şi mari.Fermierii investesc în aceste silozuri pentru a stoca producţia, pentru a nu mai fi obligaţi să vândă direct din câmp. Astfel încearcă să mărească preţul pe care obţin pentru producţiile lor", explică Mihalachi Panaite, administrator al firmei Georgia Business Company, care a încheiat anul trecut cu afaceri de 0,9 mil. euro, în creştere cu 12% faţă de 2009, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor (MF). În acest an Georgia Business Company a construit silozuri cu o capacitate totală de 28.000 de tone. Pe plus în acest an va fi şi compania Islaz Alexandria, care a produs anul trecut silozuri de 1,3 mil. euro cu ajutorul a 120 de angajaţi.

"Cei care nu au spaţii de depozitare au început să se orienteze către astfel de investiţii pentru a nu vinde la preţ mic. Cererea a fost mai mare anul acesta, am avut cu 10% mai multe comenzi", spune şi Natalia Biţian, şef serviciu comercial al Islaz Alexandria.

Câte silozuri noi s-au construit în ultimii ani? Ministerul nu ştie

Totuşi, aceste creşteri reprezintă doar un prim pas făcut de producătorii români pe această piaţă. Plusurile din acest an nu se vor vedea în totalitate în statisticile din anii următori având în vedere că în fiecare din ultimii zece ani în România s-au construit în medie capacităţi de stocare de 400.000 de tone.

Astfel, creşterea anuală a capacităţii de stocare a cerealelor din România se ridică la 2,7% pe an în ultimul deceniu. În aceste condiţii România va continua şi în următorii ani să fie dependentă de silozurile construite înainte de 1989, care reprezintă două treimi din total. În prezent în silozurile locale fermierii români pot stoca 16,1 mil. tone de cereale, potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Firmele româneşti au investit în ultimii zece ani în silozuri a căror capacitate se ridică la 3,4 milioane de tone. Apariţia acestor silozuri pe piaţă a majorat în ultimul deceniu capacitatea de stocare a României cu 27%.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu a furnizat însă informaţii în legătură cu silozurile construite în ultimii ani. Printre judeţele cu cele mai mari capacităţi de stocare se numără cele cu producţii mari de cereale precum Călăraşi (1,3 mil. tone) sau Ialomiţa (0,8 mil. tone) dar şi judeţe precum Timiş (2,2 mil. tone) sau Constanţa (2 mil. tone), două dintre punctele din care grâul şi porumbul românesc pleacă la export.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO