Companii

Cum a ajuns România să depindă de fiecare MW instalat pentru a-şi asigura consumul intern? Exporturile de energie sunt deja istorie. Retragerea masivă de unităţi termo din sistem din ultimii trei ani a coincis cu transformarea României în importator net de energie

ANALIZĂ

Cum a ajuns România să depindă de fiecare MW instalat pentru a-şi asigura consumul intern? Exporturile de energie sunt deja istorie. Retragerea masivă de unităţi termo din sistem din ultimii trei ani a coincis cu transformarea României în importator net de energie

Autor: Roxana Petrescu

10.05.2021, 12:00 789

Deşi ca şi capacitate proiectele noi din energie verde sunt aproape egale cu unităţile termo retrase, caracterul lor variabil nu poate asigura necesarul intern ♦ Astfel, aproape peste noapte, România depinde de fiecare megawatt pe care îl are în funcţiune şi de vecinii săi pentru a ţine becurile aprinse.

Oprirea pentru o lună a Unităţii 2 a centralei nu­clea­re de la Cernavodă, dar şi o ieşire accidentală din funcţiune a jumătate din capacitarea centralei de la Brazi (7-9 mai), investiţie a OMV Petrom, arată cât de lipsit de rezerve a devenit sistemul energetic local. Mai mult, această vulnerabilitate se vede imediat în preţuri, săptămâna trecută tranzacţiile de pe platforma spot a bursei de energie OPCOM încheindu-se, în anumite intervale orare, aproape de pragul de 100 de euro pe MWh, un preţ de două ori mai mare faţă de media de tranzacţionare a anului trecut.

Un deceniu pierdut

Ceea ce experimentează acum piaţa de energie nu este o întâmplare, ci rezultatul unei lipse totale de investiţii în unităţi noi de producere, altele decât cele eoliene şi solare, şi acestea fără unităţi de stocare.

Potrivit datelor de la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), anii 2019 şi 2020 au consolidat statutul României de importator de energie, în contextul în care în 2014-2016 România ducea masiv peste graniţe energie.

Dacă în 2010 consumul de energie era de 52 TWh, anul trecut acesta a fost de 53,5 TWh, iar anul acesta deja este marcat de o creştere a cererii pe fondul revenirii economiei după pandemia de COVID-19.

În acest interval, s-au întâmplat două fenomene majore care au remodelat peisajul energetic local.

Dacă în 2010 capacitatea netă a centra­lelor termo era de 9.571 MW, acum aceasta a ajuns la numai 5.660 MW. În 2010 Ro­mânia nu avea energie verde, dar acum ea este reprezentată prin 4.388 MW. Practic, ce a scăzut din cărbuni a fost înlocuit cu energie verde, dar acest lucru nu este suficient pentru a ţine becurile aprinse din cauza caracterului variabil al eolienelor şi solarelor.

Creştere inevitabilă a preţului

Scăderea capacităţii pe zona termo este vizibilă mai ales în ultimii trei ani, perioadă care coincide cu transformarea României în importator net de energie. Iar situaţia nu are cum să se schimbe în contextul în care investiţiile în proiecte noi bat pasul pe loc.

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO