♦ Cei 7.000 MW de capacitate de producţie de energie scoşi din funcţiune în ultimii zece ani sunt principala explicaţie pentru scumpirea energiei în România. Iar investiţiile în capacitate rămân singura soluţie pentru a duce preţurile mai jos, spune Alexandru Chiriţă, CEO-ul Electrica, unul dintre cei mai importanţi jucători din sistemul energetic local.
Bucureştiul a devenit în decembrie, anul trecut, cea mai scumpă capitală, din 33 de analizate, la preţul energiei plătite de consumatorul casnic, conform unei statistici realizate de Household Energy Price Index (HEPI). Statistica este menţionată de Alexandru Chiriţă, directorul general al Electrica, unul dintre cei mai puternici jucători din sistemul energetic local, într-o postare pe reţeaua de socializare LinkedIn.
„Decembrie 2025. Bucureşti e pe locul 1 din 33 de capitale din Europa la preţul electricităţii raportat la puterea de cumpărare. Nu Berlin. Nu Budapesta. Nu Sofia. Bucureşti“, scrie Chiriţă pe LinkedIn. Preţul nominal al energiei ar arăta că Bucureştiul este undeva la media clasamentului, cu un preţ de 28 de cenţi pe kWh, sub preţul din Berlin de 38,8 cenţi pe kWh. Dar aliniind aceste preţuri la puterea de cumpărare (PPS) din fiecare capitală, lucrurile stau altfel. Standardul puterii de cumpărare, prescurtat PPS, este o unitate monetară artificială, folosită de Eurostat în scop statistic. Teoretic, un PPS poate cumpăra aceeaşi cantitate de bunuri şi servicii în fiecare ţară.
„Datele sunt publice. HEPI, decembrie 2025. 33 de capitale. Germania plăteşte 39 de cenţi pe kilowatt. Noi plătim 28. Pare ca e mai bine, nu? Doar că un german câştigă de 3-5 ori mai mult decât un român. El plăteşte mai mult. Simte mai puţin. Noi plătim mai puţin. Simţim cel mai mult din Europa. Asta e realitatea. Acum, putem să facem ce fac şi alţii. Să dăm vina pe cei dinainte. Pe sistem. Pe UE. Pe război. Pe criză. Poate toate sunt adevărate. Parţial.“
