Alina Culcea, Preşedintele Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), consideră că dacă România vrea să aibă un partener strategic în zona medicamentelor inovatoare are nevoie de un mediu de operare mai prietenos, politici ale medicamentelor şi măsuri fiscale care să stimuleze investiţiile în România.
„Trebuie să ne gândim dacă vrem sau nu să avem un partener straegic pe teritoriul României în zona medicamentelor inovatoare. Asta înseamnă un mediu de operare mai prietenos, care să atragă investitorii nu să îi pună pe fugă, prin politici ale medicamentelor şi măsuri fiscale care să stimuleze investiţiile în România. Trebuie să ne concentrăm pe câteva teme mari: accesul la medicamente inovative (care nu e doar despre bani, e şi despre respectarea termenelor legale); parteneriat strategic pentru economie (simpla deducere pentru cheltuieli); sistem de sănătate rezilient, digitalizarea sistemului de sănătate, tranpsarentizarea datelor către pacient, ajustarea periodică a bugetului”, spus Alina Culcea în cadrul conferinţei ZF Health&Pharma Summit'22.
Ce a mai spus Alina Culcea
Contribuţia sectorului medicamentelor inovatoare se ridică la peste 1 miliard euro, plăţile specifice sectorului având un aport de peste 0,6-0,7 miliarde euro.
444 milioane euro VAB (echivalentul a 0,2% din PIB), din care 207 milioane euro impact direct
582 milioane euro plăţi specifice sectorului (313 milioane euro taxa clawback, şi respectiv 269 milioane euro pentru contractele cost-volum/ cost-volum-rezultat)
229 milioane euro venituri la bugetul de stat, constând în taxe şi impozite nespecifice
circa 11.600 de locuri de muncă, din care 2.800 locuri de muncă susţinute în mod direct; în 2020, numărul de locuri de muncă menţinute sau create nou pe lanţul valoric crescând cu circa 400
La fiecare 1 euro venituri generate la formarea PIB înseamnă 1,14 euro adiţional contribuţie indirectă
Pe traseul compensării sunt multe procese birocratice care durează foarte mult. De la publicarea listei cu medicamente compensate, până când medicamentele ajung la pacient durează. Pentru că durează şi luni de zile până când protocoalele sunt publicate.
S-au făcut progrese, în ultimii ani lista de medicamente compensate inovatoare a crescut an de an. În ultimii ani a existat o atenţie către acest subiect. Dar comparativ cu alte ţări din UE suntem în urmă.
Doar anul acesta lista de medicamente compensate a fost deschisă de două ori şi 54 de medicamente şi indicaţii noi au intrat în listă. Acum există o listă de molecule compensate în transparenţă, sunt 39 de medicamente şi indicaţii noi care aşteaptă compensarea, din care 14 sunt molecule inovatoare. Deci, putem să ne bucurăm de un succes real. Comparându-ne noi cu noi suntem bine, dar dacă ne comparăm cu vecinii noştri, cu standardele Europene, România se situează pe ultimul loc în cea ce priveşte durata medie de acces la rambursare – n-am reusşit să limităm acest decalaj-.
Când medicamentul inovator ajunge la timp, la momentul potrivit, avem oameni sănătoşi, costuri mai mici pentru spitalizare, mai puţine costuri pentru sistem.
Între 2000 şi 2009 s-au câştigat 2 ani la speranţa de viaţă a populaţiei, iar 73% din creştere a fost susţinută de aceste medicamente inovative.
Trebuie să ne gândim că provocările continuă să apară. Mai există o provocare mondială, îmbătrânirea populaţiei. E important să îmbătrânim sănătoşi, dar majoritatea studiilor arată că România e pe ultimele locuri în ceea ce priveşte sănătatea populaţiei.
Putem face câteva lucruri – spre exemplu, e important să înţelegem că nu poţi avea sănătate adecvată fără investiţii şi finanţare adecvată. La nivel de 2 euro investiţi în sănătate contribuţia la PIB-ul României e dublă, de 4 euro.
