♦ Creşterea PIB-ului cu aproape 50% în ultimii cinci ani, fuziuni şi achiziţii importante, care au marcat anul 2025 şi începutul lui 2026 sunt semnale de maturizare a pieţei locale şi a mediului de afaceri, care atrag investitorii.
România este în continuare o piaţă atractivă pentru investiţii, în ciuda contextului economic din 2025. Totuşi, după perioada de creşteri de taxe începută în a doua jumătate a anului trecut, la nivelul societăţii se simte o teamă care se traduce în consum mai scăzut, percepţia socială influenţând astfel indicatorii economici, susţine Alina Timofti, partener, NNDKP, specializată în consultanţă fiscală.
Ea a participat la conferinţa Dialoguri despre România, organizată de Ziarul Financiar şi firma de avocatură NNDKP la Bucureşti.
„Toţi macroeconomiştii consideră anul 2025 şi începutul lui 2026 marcat de un mediu bun pentru fuziuni şi achiziţii. Reprezintă un semnal de maturizare a pieţei şi a mediului de afaceri, atât pentru afacerile locale, cât şi pentru interesul investitorilor străini. Marile companii au în continuare interes pentru piaţa românească şi proiecte de investiţii în derulare. Cu toate acestea, la nivel social există o anxietate economică destul de ridicată, explicată de măsurile impuse anul trecut pentru echilibrarea deficitului bugetar, care preponderent sunt creşteri de taxe“, a spus Alina Timofti.
Ea a explicat faptul că atunci când cresc taxele, consumul se contractă, acesta fiind în mod tradiţional motorul de creştere al economiei. Pentru a limita efectul în lanţ al scăderii consumului, economia românească ar trebui să crească pe baza investiţiilor. Totuşi, această schimbare durează, efectele se văd după câţiva ani. „Efectul multiplicator din investiţii presupune o perioadă de timp semnificativă, doi-trei ani. Din statisticile BNR, înţelegem că pentru a compensa creşterea de consum de la final de 2025 şi început de 2026, ne-ar trebui o creştere de multiplicator în investiţii undeva la un procent de două cifre, lucru ambiţios şi greu de atins“, a mai spus Alina Timofti.
Ea a precizat că este nevoie de încredere la nivelul societăţii, care să tragă în sus indicatorii economici, mai ales pentru că măsurile de scădere a deficitului bugetar au fost bazate mai ales pe creşteri de taxe, care au erodat percepţia oamenilor.
„Trăim într-o lume a percepţiilor şi modul în care societatea internalizează perioadele dificile afectează atât durata, cât şi profunzimea acestor momente şi, automat, indicatorii economici. Din tot ce am auzit la nivelul mediului de afaceri, stăm bine. Analizăm cifre, proiectele de investiţii sunt pe masă“, a mai spus specialista NNDKP.
Un aspect care stă sub semnul întrebării pentru reprezentanta NNDKP este dacă ANAF, instituţia care se ocupă de colectarea taxelor, va fi vreodată digitalizat, un subiect despre care se discută de ani buni. Acest lucru ar schimba modul în care funcţionează economia, crede ea.
„În domeniul fiscalităţii, stabilitatea şi predictibilitatea sunt cheie, sunt elemente despre care noi vorbim de ani, dar aceste două elemente aduc îmbunătăţire semnificativă în mediul economic şi în partea de încredere“, a completat Alina Timofti.