Casa Prispa, locuinţa care produce mai multă energie decât consumă, este pariul făcut de un grup de studenţi români la una dintre cele mai mari competiţii globale între universităţi care se desfăşoară în perioada 14 - 30 septembrie la Madrid, denumită Decatlonul Solar.
Echipa de 45 de tineri, studenţi la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, Universitatea Politehnică Bucureşti şi Universitatea Naţională de Arte, a pus la bătaie un proiect extrem de simplu al cărui cost se ridică la 70.000 de euro, mult mai mic faţă de proiectele aruncate în bătălie de alte universităţi, dar care deja şi-a găsit un cumpărător: o familie din Bacău care va monta casa Prispa la Moineşti. Practic, în timp ce alte echipe au mizat pe proiecte scumpe, România propune cea mai ieftină casă verde. Care-i sunt şansele?
Decatlonul Solar este o competiţie care cuprinde 10 probe în care sunt analizate eficienţa energetică, arhitectura, lucrările de inginerie şi construcţie sau confortul caselor alimentate cu energie solară şi la care participă anul acesta 18 echipe din 11 ţări, după ce proiectul Egiptului a fost descalificat din cauza faptului că locuinţa studenţilor din această ţară nu a fost ridicată la timp.
"Deja nu mai este o competiţie între studenţi. Este viaţa reală", a spus Javier Sierra, directorul instituţional al Decatlonului Solar.
Toate casele sunt amplasate într-un spaţiu destul de apropiat de centrul Madridului, care se numeşte Satul Solar.
"Provocările din sectorul energetic vor fi rezolvate chiar de aceşti oameni care azi îşi prezintă proiectele. Aceste case alimentează chiar în acest moment Madridul. Unii participanţi deja şi-au vândut proiectul. Echipa României deja a reuşit asta", a precizat Jo Hart, senior vicepresident global marketing al Schneider Electric, una dintre companiile care au livrat soluţii tehnice pentru anumite proiecte din Satul Solar.
Dacia din Formula 1
Echipa României este singura care a reuşit deocamdată să-şi vândă proiectul, chiar înainte de a ajunge la această competiţie, banii fiind folosiţi pentru transportul casei până la Madrid.
"Eram la limită. Suma de bani pe care am primit-o era fix ce lipsea. Noi am avut nevoie pentru a dezvolta acest proiect de 250.000 de euro. Aici la Madrid suntem 35 de oameni, dar în total am lucrat 45. Stăm cu toţii la o bază militară noaptea, iar ziua suntem aici, la Prispa", spune Pierre Bortnowski, manager de proiect al Prispa.
Casa are o suprafaţă construită de 116,8 metri pătraţi şi un consum de energie anual estimat de 6.435 kWh/an, în timp ce producţia estimată este de 11.594 kWh pe an. Prispa este o casă cu un singur nivel, în care camera de zi se îmbină cu bucătăria, dar pentru care există şi posibilitatea realizării unei mansarde. Proiectul Prispa este cel mai ieftin din cele înscrise la ediţia de anul acesta a Decatlonului Solar.
"Este o casă care în esenţă nu are nimic special, dar care funcţionează. Este o casă de lemn care ţine bine la cutremure. Noi am început acest proiect în urmă cu doi ani de zile şi de la bun început am stabilit că preţul este chestia care contează cel mai mult. Noi am făcut o Dacie, nu un monopost de Formula 1, dar imaginaţi-vă că este o Dacie care funcţionează fără benzină", spune Bortnowski, absolvent de arhitectură de origine belgiană, care a venit pentru prima dată în România prin intermediul unei burse Erasmus la Timişoara şi care în prezent lucrează într-un birou de arhitectură din Bucureşti.
O casă ca floarea-soarelui
În comparaţie cu alte case verzi expuse în Satul Solar, proiectul României poate părea auster. De exemplu, Portugalia a venit la Decatlonul Solar cu o casă al cărei cost este de 150.000 de euro şi care se roteşte după soare, pentru a-i capta energia, la fel cum face şi o floarea-soarelui.
"Motoarele care mişcă această casă consumă cât un fier de călcat", ne explică ghidul din Satul Solar. Italia a venit cu un proiect de 160.000 de euro care respectă stilul mediteranean şi care foloseşte materiale textile sau reziduuri de la procesarea uleiului de măsline ca materiale de construcţie
"Este o casă care practic nu afectează mediul. Nu trebuie să distrugi un munte pentru a-ţi face o casă", spune unul dintre membrii echipei italiene.
Japonia de exemplu a venit la această ediţie a concursului cu o casă de 250.000 de euro care are însă scopul de a aduce agricultura cât mai aproape de proprietarul locuinţei. Astfel, proiectul japonezilor era înconjurat de o veritabilă grădină de legume, chiar în faţa casei fiind o orezărie.
Casa echilibrată şi spaniolii furioşi
Vizitatorii care au venit să vadă cele 18 proiecte de case solare expuse la Madrid spun însă că simplitatea proiectului Prispa ar putea fi chiar cheia succesului, deşi nu este o casă care să-ţi fure ochii.
"Aceasta este cea mai echilibrată casă", spune un spaniol specialist în domeniul proiectelor solare care îşi pierduse de ceva timp slujba tocmai din cauza românilor veniţi la muncă în Spania.
"Românii vin aici şi ne iau slujbele. Trebuie să înţelegeţi că furia mea nu este îndreptată spre muncitoii români, care sunt profesionişti buni, ci spre şefii din Spania care profită de această situaţie. Românii vin şi muncesc şi sâmbăta şi duminica, dar eu am familie. Nu pot să fac asta. Aşa că am rămas fară slujbă", a mai precizat spaniolul.
Mai greu de cumpărat
Când vine totuşi vorba de cumpărat un astfel de proiect, puţini dintre cei care au venit să viziteze expoziţia de case solare spun că ar da bani pe o asemenea proprietate.
"Nu vrem să cumpărăm o astfel de casă. Poate copiii noştri vor fi interesaţi de astfel de proiecte", a răspuns un arhitect întrebat dacă şi-ar dori să traiască într-o locuinţă verde.
"Nu vrem să investim. Doar să vizităm", a spus la rândul său un cuplu de spanioli veniţi să vadă proiectele de Satul Solar.
Practic, în ciuda entuziasmului participanţilor, achiziţia unei case cu adevărat verzi este deocamdată departe de posibilităţile de investiţii actuale ale celor care au venit să viziteze Satul Solar şi nu numai. Mai mult, cel mai important lucru pentru o astfel de investiţie este posibilitatea de a livra în reţea surplusul de energie produs. În România deocamdată acest lucru este aproape imposibil.
"Noi am încercat la Enel (grupul italian care a preluat reţelele de distribuţie a energie electrice deşinute de Electrica Muntenia Sud, Banat şi Dorbogea - n.red.), dar nu am obţinut niciun răspuns. Poate cererea noastră de legare a casei Prispa la reţea nu a ajuns unde trebuia. Nu ştiu. Cert este că acum autorităţile din Bacău au spus că vor face tot posibilul ca această casă să poate fi legată la reţea astfel încât ea să poată da energie în sistem", a mai precizat Pierre Bortnowski.
După acest prim pas, studenţii care au conceput Prispa speră să meargă totuşi mai departe, bazându-se mai ales pe faptul că proiectul este un simplu şi ieftin.
"Am avut vizitatori interesaţi de industrializarea acestui proiect din Costa Rica sau din Spania. Este un pas", a spus la rândul său Mihai Toader-Pasti, student team leader în cadrul proiectului Prispa.
La finalul acestei săptămâni, pe 29 septembrie, urmează să fie anunţat câştigătorul Decatlonului Solar. În după amiaza zilei de ieri proiectul Prispa era pe locul 12 din 18, dar clasamneutl se schimbă mereu, casele fiind monitorizate constant. Cel mai slab punctaj a fost obţinut la categoria Arhitectură, pentru restul categoriilor Prispa fiind de fiecare dată în primele zece poziţii. Deşi este singurul proiect care a fost vândut din cele 18 participante, Prispa era ieri abia pe locul zece la categoria Industrializare şi Viabilitate pe piaţă.