Ambasadorul Chinei la Bucureşti, Huo Yuzhen, spune într-un interviu pentru Ziarul Financiar că oamenii de afaceri chinezi sunt interesaţi să investească în România în proiecte de energie, minereuri, infrastructură, energie solară şi eoliană, dar şi să participe la programe de privatizare.
"Pe harta investiţiilor chineze în Europa Centrală şi de Est, România este una dintre cele mai importante destinaţii", spune Huo Yuzhen.
Huo Yuzhen este ambasador al Chinei la Bucureşti începând din decembrie anul trecut. Anterior, a lucrat în diplomaţie pe Europa de Est şi Asia Centrală, iar în perioada 2006-2010 a fost ambasador al Chinei în Cehia.
Firmele chinezeşti au investit până în prezent circa 400 de milioane de dolari pe piaţa locală, potrivit statisticilor Centrului Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine, citate de ambasador. Printre cele mai importante companii chinezeşti care activează pe piaţa locală se numără Huawei, ZTE sau China Tobacco Europe. În România sunt circa 10.300 de firme cu capital chinezesc, cu un capital social vărsat de 390 de milioane de dolari, potrivit datelor ZF. Una dintre cele mai recente investiţii chineze pe piaţa locală este o fabrică de cărămizi din judeţul Constanţa, un proiect de 12-15 milioane de euro. Compania care dezvoltă această fabrică de cărămizi este Golden Way Development BV, iar firma din România care se va ocupa de derularea investiţiei este Long Wall Brick.
"În vederea sprijinirii desfăşurării proiectelor, guvernul chinez şi-a exprimat dorinţa de a intensifica schimburile şi comunicarea între cele două părţi, pe baza principiului «guvernul are puterea de coordonare, piaţa are dinamismul, firmele au decizia»", spune Huo Yuzhen.
Ambasadorul arată că nu mai puţin de zece companii mari chinezeşti, printre care China Huadian Engineering, Sinohydro Group, China Gezhouba Group sau Shanghai Construction Group au venit în România pentru a purta negocieri pe marginea proiectelor energetice şi de infrastructură. De asemenea, autorităţile române au fost în China pentru a propune investitorilor de acolo să participe la parteneriate public-private în România pentru a construi, spre exemplu, autostrăzi sau Canalul Siret-Bărăgan. Până acum însă niciun astfel de proiect nu s-a concretizat.
Importăm de şase ori mai mult decât exportăm în China
Deficitul comercial în relaţia România-China rămâne în continuare unul uriaş. Anul trecut, spre exemplu, valoarea importurilor chinezeşti în România s-a ridicat la circa 2,5 miliarde de euro, în timp ce exporturile locale către China au totalizat puţin peste 390 de milioane de euro, potrivit Institutului Naţional de Statistică. România importă din China în special aparate şi echipamente electrice (dar şi componente), îmbrăcăminte şi produse textile, mobilă, oţel şi produse metalurgice, plastic şi produse din plastic, maşini şi componente auto. Pe de altă parte, românii exportă în China echipamente electrice, cherestea şi produse din lemn, îmbrăcăminte, cupru, minereuri, maşini şi componente auto, cauciuc şi plastic, potrivit ambasadorului.
"Guvernul chinez acordă o importanţă deosebită soldului negativ al balanţei comerciale dintre China şi România. Astfel, în vederea creşterii importurilor din România a adoptat o serie de măsuri concrete, cum ar fi aducerea în această ţară a unor mari grupuri de promovare a investiţiilor sau adresarea de invitaţii şi oferirea de facilităţi companiilor româneşti participante la târgurile internaţionale de profil Euro-Asia", spune Huo Yuzhen. Ambasadorul Chinei la Bucureşti speră ca piaţa de desfacere mare a Chinei, precum şi taxele vamale destul de mici aplicate de această ţară să determine un număr din ce în ce mai mare de firme româneşti să pătrundă pe această piaţă.
Câţi chinezi lucrează în România şi câţi români sunt în China
7.000 de chinezi trăiau şi lucrau în România la finalul anului 2011, în scădere însă faţă de anii anteriori. "Mediul de afaceri şi legislaţia privind obţinerea dreptului de rezidenţă mai puţin favorabile au făcut ca numărul lor să scadă de la an la an, mulţi dintre aceştia căutând oportunităţi de afaceri în alte ţări", explică Huo Yuzhen. Pe de altă parte, secţia consulară a Ambasadei Chinei eliberează anual 40-50 de vize de lucru anual, iar în prezent 200-300 de angajaţi români lucrează în China, potrivit informaţiilor furnizate de ambasador.
Salariul mediul anual în China în anul 2010 a fost de 29.000 de yuani, echivalentul a circa 3.300 de euro pe an sau 275 de euro pe lună, potrivit Biroului Naţional de Statistică din China, citat de ambasadorul Chinei la Bucureşti. În România, salariul mediu net este de circa 350 de euro pe lună, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. Pe de altă parte, rata şomajului în anul 2011 în China s-a ridicat la 4,1%, aceasta rămânând neschimbată în primele trei luni ale anului 2012, în timp ce în România aceasta se situează la circa 7,7%.
China s-a remarcat în ultimii ani prin ritmul rapid de creştere economică, reuşind să devină a doua cea mai mare economie la nivel mondial. "La ritmul rapid de creştere economică menţinut în ultimii ani au contribuit următorii trei factori: forţa de muncă ieftină, reforma pieţei şi globalizarea. În ascensiunea sa puternică, China s-a bazat în principal pe avantajul costurilor mici. Diminuarea treptată a efectului şi rolului pe care l-au jucat cei trei factori a făcut ca ea să revină la o stare firească", mai spune Huo Yuzhen. Ea adaugă că anul trecut China a fixat rata de creştere economică la 7% şi că noua strategie de dezvoltare a ţării este ca motorul avansului economic să aibă la bază mai puţin investiţiile şi exporturile, aşa cum se întâmpla în trecut, şi mai mult nevoile interne.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
