• Leu / EUR4.9458
  • Leu / GBP5.8036
  • Leu / USD4.7643
Companii

Analiştii companiei de audit şi consultanţă Mazars, despre impactul Brexit-ului asupra economiei şi companiilor româneşti: Noul statut al Marii Britanii va continua să aibă implicaţii în gradul de interes şi rentabilitate al investiţiilor

Analiştii companiei de audit şi consultanţă Mazars, despre impactul Brexit-ului asupra economiei şi companiilor româneşti: Noul statut al Marii Britanii va continua să aibă implicaţii în gradul de interes şi rentabilitate al investiţiilor

Andreea Ignătescu, Tax Manager, Mazars România

Autor: Cristina Bellu

30.06.2021, 16:06 181

Pentru economia românească, noul statut al Marii Britanii (UK) – acum un stat terţ în relaţie cu statele membre UE – se reflectă şi va continua să aibă implicaţii în special în gradul de interes şi rentabilitate al investiţiilor, spun analiştii companiei de audit şi consultanţă Mazars într-un material care analizează impactul Brexit-ului asupra economiei româneşti şi regulile care trebuie urmate în acest context, atât ca manager de business, cât şi ca cetăţean.

“Acum, fluxurile de bunuri şi servicii, mobilitatea persoanelor, dar şi fluxurile de capital trebuie privite printr-o nouă optică – fapte care s-au intercalat şi cu restricţiile generate de pandemia de COVID-19. Vorbim, în cele din urmă, despre o schimbare majoră, în condiţiile în care societăţile din UK nu mai sunt considerate ca fiind participante la piaţa unică a UE şi beneficiare a liberei circulaţii a persoanelor, mărfurilor şi serviciilor”, explică analiştii  Mazars.

La finalul anului 2020, Uniunea Europeană (UE) şi Marea Britanie (UK) au semnat Acordul comercial şi de cooperare, un document care a trasat noua modalitate de colaborare între societăţile şi cetăţenii celor două teritorii.  

Astfel, UK şi UE şi-au asumat obligaţia de a garanta faptul că furnizorii de servicii sau investitorii resortisanţi ai ambelor jurisdicţii semnatare, inclusiv cei din România, vor fi trataţi la fel de favorabil ca cei locali, beneficiind, în acelaşi timp, de un tratament mai favorabil decât cel acordat în mod obişnuit celor din ţări terţe.

Acest lucru nu înseamnă că, în contextul Brexit-ului, societăţile din România nu vor fi nevoite să depună eforturi suplimentare pentru a înţelege şi a respecta noile obligaţii de ordin administrativ, procedural sau de conformare – ce se vor materializa în costuri suplimentare pentru acestea, notează analiza realizată de Mazars.

În opinia specialiştilor Mazars, pentru jucătorii pieţei locale, perioada tranziţiei post-Brexit a reprezentat o oportunitate de a analiza modelul de afaceri practicat până la 1 ianuarie 2021, precum şi fezabilitatea ori rentabilitatea lui, privind acum către orizonturi de timp viitoare. Astfel că, în continuare, societăţile vor reevalua dacă structurile de investiţii vor mai putea funcţiona ca în trecut sau dacă sunt necesare îmbunătăţiri, luând în considerare totodată şi limitările resimţite în contextul pandemiei. 

Una dintre cele mai mari provocări pentru mediul de afaceri românesc este, cu siguranţă, urmărirea aproape în timp real a modificărilor legislative pe care le-a adus Brexit-ul, inclusiv din perspectiva fiscală. 

După 1 ianuarie 2021, o serie de implicaţii şi modificări fiscale au survenit în ceea ce priveşte relaţiile şi tranzacţiile cu UK-ul, dintre care, printre cele mai semnificative se  referă la impozitele indirecte. Astfel, la nivelul UK-ului nu mai sunt aplicabile prevederile comune ale regimului din sfera TVA, accizelor sau formalităţilor vamale – UK-ul având în acest moment statutul unui stat terţ în relaţia cu statele membre ale Uniunii. În domeniul impozitelor indirecte, există implicaţii importante pentru livrările de bunuri şi servicii, întrucât coordonatele relevante din prisma taxei pe valoarea adăugată (TVA), a taxelor vamale şi a accizelor s-au schimbat – astfel că, spre exemplu, o livrare de bunuri către UK are acum natura unui export, fapt ce aduce după sine necesitatea reanalizării implicaţiilor în sfera TVA.

De asemenea, apar efecte imediate, atât pentru cererile transfrontaliere de rambursare a TVA, cât şi pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii către consumatori persoane neimpozabile (B2C).

„În zona impozitelor directe, printre cele mai importante schimbări sunt cele care fac referire la imposibilitatea beneficierii în continuare de scutirea pentru impozitele cu reţinere la sursă aplicabile fluxurilor de dividende, dobânzi şi redevenţe primite din România de o societate rezidentă în Marea Britanie, în baza Directivelor UE transpuse şi în legislaţia românească. Totodată, menţionăm că şi prevederile mai favorabile ale Directivelor europene cu impact asupra altor subiecte fiscale pentru impozitarea directă (e.g. regimul comun aplicabil în cazul reorganizărilor transfrontaliere între state UE) nu mai sunt, de asemenea, aplicabile. În acest context, este de la sine înţeles că deciziile investiţionale între România şi UK vor trebui gândite şi planificate şi din perspectiva impozitelor directe.”, concluzionează Andreea Ignătescu, Tax Manager, Mazars România.

Compania a lansat în cadrul grupului instrumentul gratuit Brexit Radar, menit să îndrume societăţile în evaluarea implicaţiilor Brexit-ului asupra afacerilor pe care le derulează şi a obligaţiilor pe care vor trebui să le îndeplinească suplimentar.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9458
Diferență: -0,0445
Ieri: 4.9480
Azi: 4.7643
Diferență: 0,4618
Ieri: 4.7424
Azi: 5.8036
Diferență: 0,4257
Ieri: 5.7790
Azi: 4.7597
Diferență: -0,063
Ieri: 4.7627