Analiza de luni. Cele mai mari zece reţele străine din comerţul alimentar, faţă în faţă cu cele mai mari zece afaceri româneşti din sector. Cine sunt antreprenorii care se luptă cu greii internaţionali?

♦ Românii cheltuie anual 30-35 mld. euro (150-175 mld. lei) pe bunuri de larg consum, respectiv alimente, băuturi, produse de îngrijire personală şi a locuinţei ♦ Din totalul acestei sume, circa 63-73% ajung în „buzunarele“ celor mai mari zece jucători, toţi actori cu acţionariat străin ♦ Spre comparaţie, cei mai mari zece jucători cu capital românesc au o cotă de piaţă de doar 2-3%.

România are astăzi circa 4.500 de hipermarketuri, supermar­ke­turi, magazine de discount, cash & carry şi proximitate mo­dernă, unităţi care alcătu­iesc universul de comerţ modern local. Din­colo de marile lanţuri, în România, astăzi, mai există circa 32.000 de firme care şi-au declarat drept obiect de activitate comerţul cu amă­nun­tul în magazine nespecializate. Aceste com­panii sunt cele care operează mici maga­zine de comerţ alimentar tradiţional ori, în unele cazuri, operează reţele locale de retail.

Astfel, numărul total de magazine „tra­diţionale“ urcă spre 45.000-50.000, conform celor mai recente date ale ZF, în contextul în care cei mai extinşi comercianţi autoh­toni ope­rează fiecare chiar şi peste 100 de supermarketuri şi magazine de proximitate locale. E vorba despre companiile Anna­bella şi Unicarm.

Pentru a vedea care este raportul de forţe între cele două „tabere“, ZF a decis să aducă faţă în faţă cele mai mari zece reţele străine din comerţul alimentar şi cele mai mari zece afaceri româneşti din sector. Ce a rezultat?

Românii cheltuie anual 30-35 mld. euro (150-175 mld. lei) pe bunuri de larg consum, respectiv alimente, băuturi, produse de îngrijire personală şi a locuinţei. Din totalul acestei sume, circa 63-73% ajung în „bu­zunarele“ celor mai mari zece jucători, toţi actori cu acţionariat străin. Spre comparaţie, cei mai mari zece jucători cu capital româ­nesc au o cotă de piaţă de doar 2-3%.

Totuşi, la fel ca în cazul primilor, şi în cazul aces­tora din urmă busi­nessul creşte an de an, avans susţinut atât de expansiu­ne, cât şi de alţi factori.

O surpriză

„În primele luni din an vedem o dina­mi­că foarte bună a co­merţului tradiţional. Poa­te e chiar prima dată în isto­ria comerţului din România când acest seg­ment creşte mai re­pe­de decât cel modern. Vorbim despre evo­luţia în valoare“, spunea recent Adrian Ariciu, executive vice president al METRO AG.

În valoare, evoluţia poate fi influenţată şi de scumpirile aplicate de fiecare comerciant în parte. Totuşi, o evoluţie mai bună a vân­ză­ri­lor micilor comercianţi faţă de cea a mari­lor reţele e un fenomen rar.

„Pe termen lung, cred că acest comerţ tra­­diţional şi aceşti antreprenori indepen­denţi vor fi de succes în România. Cu toată expan­siunea unor canale preponderente, precum comerţul de proximitate modern şi dis­countul, cred că având o populaţie rurală de aproape 50%, un maga­zin al comunităţii este un magazin care poate să facă dife­renţa“, adaugă Ariciu.

România este ţara din Europa cu cea mai mare pondere a popu­laţiei care trăieşte în rural, o zonă unde doar Profi (dintre jucătorii stră­ini) a făcut câţiva paşi mai hotărâţi. Toţi cei­lalţi actori mari şi-au concentrat aten­ţia pe mediul urban.

Afirmaţiile execu­ti­vu­lui Metro vin în con­textul în care compania e activă în co­mer­ţul modern local, dar ea nu se adresează clientului final, ci revânzătorilor (micile magazine) şi operatorilor HoReCa.

Chiar dacă o bună parte din populaţia ţării locuieşte în rural, anual, câteva sute sau chiar mii de magazine mici se închid în Româ­nia pe fondul expansiunii accelerate a numelor internaţionale care au şi forţa financiară, dar şi know-how-ul să o facă.

Spre comparaţie, acum circa trei decenii erau aproximativ 150.000 de unităţi tradi­ţionale, de trei ori mai multe decât azi. Atunci nu existau însă cele 4.500 de hipermarketuri şi supermarketuri prezente mai ales în urban.

Pentru a stopa această hemoragie, acum mai bine de un deceniu Metro a lansat franciza LaDoiPaşi, un brand-umbrelă sub care sunt grupate magazinele tradiţionale partenere. Aceste magazine nu sunt deţinute de grupul german, ci de antreprenorii francizaţi. Reţeaua LaDoiPaşi a depăşit 2.300 de magazine.

Antreprenorii care se încăpăţânează să crească

Dar, dincolo de această reţea umbrelă, există şi o serie de lanţuri autohtone, dez­voltate de antreprenori locali, care vor să îşi continue dezvoltarea în pofida faptului că marile nume internaţionale mănâncă an de an cotă de piaţă.

Un exemplu în acest sens este omul de afaceri Vasile Lucuţ, unul dintre cei mai puternici antre­prenori locali. El investeşte în acest an 8-10 mil. euro în dezvoltarea reţelei proprii, care numără circa 130 de magazine sub brandul Unicarm.

„În fiecare din anii care vor urma vreau să deschid 15-20 de magazine noi. Doar anul acesta, am alocat în acest sens un buget de investiţii de 8-10 mil. euro“, a declarat recent pentru ZF Vasile Lucuţ.

El spunea că poate ajunge la final de 2024 la 150 de unităţi, însă depinde foarte mult dacă va găsi forţă de muncă suficientă pentru această expansiune accelerată.

„Avem deja circa 130 de magazine în 18 judeţe din ţară. Sunt pregătit să extind reţeaua până la 150 de unităţi, dar trebuie să vedem cum o să stau cu echipele.“

Unicarm este, atât după numărul de magazine, cât şi după cifra de afaceri, unul dintre cele mai puternice businessuri româneşti din retailul alimentar, o piaţă dominată clar de companii străine mari.

După cifra de afaceri din 2023, Unicarm este pe locul secund în clasamentul afacerilor antreprenoriale din piaţă, după Supermarket la Cocoş, urmată de reţeaua Annabella din Vâlcea a familiei Mutu.

Pentru această analiză au fost luate în calcul atât companiile care şi-au declarat CAEN-ul 47 - aferent comerţului cu amănuntul, cât şi 46 - aferent comerţului cu ridicata, adică acele businessuri care au activitate de tip cash&carry.

Astfel, în top 10 - a­tât jucători lo­cali, cât şi internaţionali - apar şi reţele de super­mar­keturi/ hipermarketuri, care se adresează clientului final, dar şi reţele de magazine cash&carry ori depozite, care au drept principali clienţi companiile (revânzătorii şi operatorii HoReCa).

De altfel, ZF a scris re­cent că angrourile româneşti revin în prim-plan şi atrag românii cu marje de 5-7%, deci cu preţuri mai mici. DCN EU Retail, Lucidus şi Geolaila sunt trei exemple în acest sens. Toate aceste afaceri au fost gândite iniţial pentru a deservi clienţii revânzători şi operatorii HoReCa, însă între timp ele şi-au deschis porţile şi pentru clienţii finali.

Cei mai mari dintre cei mari

Cei mai mai jucători din comerţul modern local au afaceri de peste 10 mld. lei fiecare. Sunt cinci companii în acest „club“, şi anume Lidl, Kauf­land, Carrefour, Profi şi Metro. Mega Image e şi ea foarte aproa­pe de a atinge acest prag, reţeaua fiind urmată în clasa­ment de Penny, Auchan şi Selgros.

În top 10, ZF a inclus şi re­ţea­ua Lagardere, care are în portofoliu mai multe formate de magazine şi de HoReCa. Este prima dată când această companie îşi face loc în top, iar asta pentru că în 2023 operaţiunile locale ale Cora au fost preluate de Carrefour. Totuşi, un alt jucător pur alimentar a intrat în piaţă în acelaşi an, grupul polonez Zabka, care a început să se extindă însă în 2024.

Exceptând Lagardere, cel mai mic jucător din comerţul modern local are afaceri de 4,5 mld. lei, e vorba de Selgros.

Spre comparaţie, toate cele zece afaceri antreprenoriale anali­zate de ZF au împreună vânzări de 4,7 mld. lei în 2023. Totuşi, există antreprenori care au ambiţia să a­jun­gă şi ei la un nivel similar, de 1 mld. euro (5 mld. lei) cifră de afa­ceri. Iulian Nica, fondatorul La Cocoş, este un exemplu.

Momentan, La Cocoş este pri­mul retailer independent din sec­torul alimentar din România care a realizat vânzări de a­pro­ximativ 1 mili­ard de lei (974 mili­oane de lei) fără TVA în 2023, vânzări obţinute cu cele trei hipermarketuri, două în Ploieşti şi unu în Bucureşti, magazine ce au o suprafaţă totală de vânzare de aproximativ 27.000 mp.

Retailerul La Cocoş este activ pe formatul de hipermarket şi este cunoscut pentru politica preţurilor mici. De altfel, aceasta a fost şi principala „armă“ a companiei în lupta cu con­cu­renţa, în condiţiile în care formatul de magazine mari, de tip hiper­mar­ket, a tot pierdut teren în ultimii ani în favoa­rea discountului şi a proximităţii moderne. Pentru a ţine preţurile jos însă, compania a investit mai puţin în amenajare şi ambianţă.

Mai mult, reţeaua a mizat pe un număr redus de produse - aproximativ 11.500 de SKU-uri, cele mai vândute articole din fiecare categorie. Totodată, retailerul le oferă clienţilor mai multe preţuri de vânzare pentru fiecare produs, în funcţie de cantitatea cumpărată. Deşi sunt voci care spun că a apus vremea hipermarketurilor, rezultatele La Cocoş vin să infirme această teorie.

Planurile companiei nu se opresc aici, fiind bugetate încă cinci magazine până la final de 2025.

Aşadar, deşi retailerii mari se dezvoltă cu 250-350 de magazine noi pe an (în fiecare din ultimii zece ani), nici antreprenorii români din sector nu renunţă la luptă, ba chiar vin cu propriile arme. Dacă La Cocoş mizează pe preţuri mici, Unicarm, Anna­bella şi Diana vin cu un business integrat ce cuprinde şi producţie pe lângă retail. Iar afacerile de tip angro pariază şi ele pe adaosuri mici. Pentru că în retail cheia o reprezintă diferenţierea.

Cronologia comerţului modern pe scurt

► În 1996, porţile comerţului modern din România sunt deschise de grupul Metro, care inaugurează primele magazine de tip cash&carry pe o piaţă unde activau atunci circa 150.000 de mici magazine tradiţionale.

► Cinci ani mai târziu, în 2001, Carrefour deschide primul hipermarket din România în cartierul bucureştean Militari. Acest tip de magazine mari devine treptat principala destinaţie a românilor pentru cumpărăturile de weekend.

► Între 2005 şi 2006, nume importante precum Kaufland, Auchan şi Penny intră pe piaţa din România. Tot în acea perioadă deschidea primul hipermarket local şi reţeaua Real, dar între timp aceasta a ieşit din piaţă, 20 dintre hipermarketurile sale fiind preluate în 2012-2013 de Auchan.

► În 2011, Lidl achiziţionează Plus Discount şi îşi face astfel intrarea pe piaţa din România, unde în mai puţin de un deceniu ajunge lider pariind pe modelul de discount şi pe o expansiune accelerată.

► În 2023, au fost trei mutări majore. Proprietarul Mega Image a cumpărat Profi în cea mai mare tranzacţie a anului trecut. (Tranzacţia e pe masa Consiliului Concurenţei.) Cora a ieşit de pe piaţa din România după ce Carrefour a preluat operaţiunile locale ale co-naţionalilor. Un nou jucător major - Zabka din Polonia - şi-a făcut intrarea în retailul autohton, fiind primul nume mare care vine în România în ultimii 12 ani.