♦ Doar 20 de judeţe au reuşit să depăşească pragul de 1 miliard de euro exporturi în 2024, în timp ce restul judeţelor au avut o valoare sub acest prag ♦ România nu reuşeşte să ajungă la o valoare a exporturilor mai mare decât a importurilor, ceea ce face ca deficitul comercial al ţării să ajungă la 33 miliarde lei în 2024 ♦ România are nevoie să accelereze exporturile, iar modul în care poate face asta este unul dintre subiectele care vor fi dezbătute în cadrul conferinţei ZF Cei mai mari jucători din economie. De la local la internaţional: cum încurajăm exportul şi investiţiile în străinătate ale companiilor româneşti?, care va avea loc pe 17 iunie, începând cu ora 9.00.
România exportă bunuri în valoare totală de 92 miliarde euro, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în uşoară scădere faţă de anul anterior, când valoarea acestora a fost de 93 mld. euro. Exporturile au scăzut pentru prima dată în ultimii ani, ceea ce arată o contracţie a economiei locale. Evoluţia negativă a exporturilor arată, de fapt, o scădere a producţiei locale. Spre exemplu, bunuri precum cauciuc prelucrat, oţel, fier sau lemn, produse în România şi vândute pe pieţele externe, au avut o scădere de aproape 5%.
România nu reuşeşte să ajungă la o valoare a exporturilor mai mare decât a importurilor, ceea ce face ca deficitul comercial al ţării să ajungă la 33 miliarde lei în 2024, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Pe scurt, România importă mai mult decât exportă, ceea ce arată că economia locală se bazează mai mult pe consum decât pe producţie.
Ziarul Financiar a realizat o hartă a exporturilor care arată clar care sunt judeţele în care există investiţii în producţie, dar şi care sunt cele mai evitate judeţe de către investitori. Doar 20 de judeţe au reuşit să depăşească pragul de 1 miliard de euro exporturi în 2024, în timp ce restul judeţelor au avut o valoare sub acest prag.
Dintre judeţele exportatoare, cinci dintre acestea au exporturi în valoare de 45 mld. euro, adică jumătate din valoarea totală a exporturilor naţionale, potrivit unei analize realizate de ZF pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică.
Bucureştiul este de departe cel mai mare exportator al României, potrivit datelor oficiale, cu 19 miliarde de euro valoare a exporturilor. În capitală, cele mai mari companii exportatoare sunt Robert Bosch, OMV Petrom, Transelectrica, Garrett Motion şi Cargill Agricultura. Totuşi, ceea ce nu se vede în datele oficiale este faptul că aceste companii nu au toată producţia sau nu au deloc producţia în Bucureşti, însă Capitala este casa acestor companii, unde au înregistrat sediul. Bucureştiul este oraşul unde au cele mai multe companii sediul, motiv pentru care toată activitatea lor este raportată pe sediu, nu pe unităţile de producţie. Acest lucru se întâmplă şi în cazul altor judeţe din ţară.
Al doilea cel mai mare judeţ din perspectiva exporturilor este Timiş, de unde au plecat la export bunuri în valoare totală de 8,5 miliarde euro în 2024. În cazul Timişului, patru din cei cinci cei mai mari exportatori din judeţ activează în piaţa de automotive.
De altfel, aproape jumătate dintre exporturile României sunt asigurate de piaţa locală de automotive, unde există multe companii cu capital privat străin. Fie că e vorba de automobile sau componente pentru vehicule de transport, bunurile trimise peste graniţe din această categorie au fost în valoare de 44 mld. euro, adică 47% din totalul exporturilor naţionale.
Un alt judeţ fruntaş la acest capitol este Argeşul, tras în sus de fabrica Automobile Dacia, care nu doar că este a doua cea mai mare companie din România după cifra de afaceri, dar este şi unul dintre cei mai mari exportatori din ţară. Automobile Dacia exportă circa 80% din totalul vânzărilor companiei, care a produs anul trecut peste 309.000 de vehicule. Valoarea exporturilor din Argeş a fost de 7,6 mld. euro în 2024.
Deşi aceste judeţe sunt fruntaşe la capitolul exporturi fiind trase în sus de marile companii private care au investit semnificativ în producţie, la polul opus se află judeţe care beneficiază de cele mai mici investiţii, iar acest lucru se vede în valorile mici ale exporturilor.
Gorjul a exportat în 2024 bunuri în valoare de doar 61 mil. euro, fiind singurul judeţ cu o valoare a exporturilor de sub 100 mil. euro. Alte judeţe aflate tot la coada clasamentului sunt Giurgiu, cu 155 mil. euro, Ialomiţa, 182 mil. euro, şi Vaslui, 192 mil. euro.
Discrepanţa între Bucureşti şi Gorj este uriaşă şi arată cât de uniform s-au dezvoltat unele zone din ţară, în timp ce marile centre urbane sunt magneţi de atragere a investiţiilor.
Pe scurt, România importă mai mult decât exportă, ceea ce arată că economia locală se bazează mai mult pe consum decât pe producţie.
Pentru a creşte economia locală, România are nevoie să accelereze exporturile, iar modul în care poate face asta este unul dintre subiectele care vor fi dezbătute în cadrul conferinţei ZF Cei mai mari jucători din economie. De la local la internaţional: cum încurajăm exportul şi investiţiile în străinătate ale companiilor româneşti?, care va avea loc pe 17 iunie, începând cu ora 9.00. La conferinţă vor lua parte reprezentanţi ai companiilor care exportă, care au prezenţă în afara ţării, dar şi consultanţi.
