Un bucureştean are de cheltuială 18.580 de euro pe an, adică 1.548 de euro pe lună. Puterea de cumpărare e dublă faţă de media naţională şi, pentru prima dată, e la nivelul mediei Europei.
Astfel, România este unul dintre statele din UE cu cea mai mare discrepanţă în dezvoltare între oraşul-capitală şi restul ţării. Şi nu doar atât, polarizarea se adânceşte, o dovadă că piaţa locală a fost şi a rămas o economie cu mai multe viteze, aşa cum spunea anterior un executiv din comerţul alimentar.
În ceea ce priveşte celelalte state din regiune, discrepanţele între oraşele-capitală şi restul ţării nu sunt atât de mari. În Cehia, spre exemplu, puterea de cumpărare a locuitorilor din Praga e doar cu 32,3% peste medie. În Polonia diferenţa e de 58,3%, iar în Ungaria de 29,9%. În România se apropie de 105%. Şi nu doar această valoare indică disparitatea. Pe plan local, doar zece judeţe (plus Bucureştiul) au o putere de cumpărare egală sau peste medie. Comparativ cu 2023, există puţine schimbări şi acelea mai degrabă rocade.
Spre exemplu, Prahova urcă trei poziţii în top, până pe şapte, în timp ce Alba coboară un loc, până pe zece. Un singur nume nou apare în acest clasament – Constanţa, în timp ce Argeş ratează primele zece locuri, dar depăşeşte „la mustaţă” puterea de cumpărare medie a ţării, arată acelaşi raport GfK Purchasing Power Romania 2024.
