Costul capitalului a continuat o tendinţă crescătoare în primul trimestru al anului curent, conturată încă din a doua parte a anului 2021, sectoarele ale căror randamente au înregistrat cele mai scăzute valori fiind telecomunicaţiile şi tehnologia informaţiei, în timp ce sectorul serviciilor financiare şi al materiilor prime se află la limita superioară, arată o analiză realizată de EY România.
“Contextul geopolitic şi macroeconomic a determinat continuarea tendinţei de creştere a randamentelor aşteptate de investitori, conturată încă din a doua parte a anului 2021. Prima parte a anului 2022 a fost marcată de o accelerare a presiunilor inflaţioniste şi funcţionarea cu sincope a lanţurilor de producţie şi aprovizionare, în contextul conflictului dintre Rusia şi Ucraina. Deloc surprinzător, cea mai ridicată volatilitate a costului capitalului pe parcursul primului trimestru al anului se remarcă în sectorul materiilor prime, fiind urmată de sectorul serviciilor financiare ”, declară Ileana Guţu, Partener Asociat şi Coordonator al departamentului de Evaluare, modelare financiară şi analize economice, EY România.
Începutul anului 2022 a fost caracterizat de perspective îngrijorătoare la nivel global, determinate de contextul geopolitic şi dezechilibrele provocate de pandemie, încă resimţite pe piaţă. Aceste aspecte s-au tradus în creşteri semnificative de preţuri ale bunurilor de consum, revizuirea şi temperarea previziunilor de creştere economică, precum şi în conturarea unei baze de creştere a ratelor dobânzilor de politică monetară.
Conflictul dintre Rusia şi Ucraina a încetinit progresele înregistrate anterior privind normalizarea lanţului de aprovizionare. Contextul actual este caracterizat de incertitudine, evoluţia conflictului dintre cele două ţări fiind un factor de influenţă semnificativ, atât prin impactul sancţiunilor actuale, precum şi al anticipării unor posibile măsuri suplimentare.
Sancţiunile impuse Rusiei afectează comerţul internaţional şi intermedierea financiară. Impactul este şi va fi resimţit prin trei canale principale. În primul rând, dinamica accelerată a preţurilor privind mărfurile precum alimentele şi energia vor împinge şi mai mult inflaţia, erodând, la rândul său, valoarea veniturilor. În al doilea rând, economiile vecine, în special, se vor confrunta cu perturbarea activităţii comerciale, a lanţurilor de aprovizionare, precum şi cu o creştere istorică a fluxurilor de refugiaţi.
În cele din urmă, încrederea redusă a investitorilor va afecta preţurile activelor, va determina înăsprirea condiţiilor financiare şi va stimula potenţiale ieşiri de capital de pe pieţele emergente.
