♦ Comerţul tradiţional reprezintă un canal mult mai puternic în România decât în alte ţări din Europa, iar o explicaţie poate fi faptul că circa jumătate din populaţia ţării locuieşte în rural, acolo unde marile reţele au prezenţă extrem de redusă ♦ Totuşi, acest segment de piaţă pierde constant jucători, multe magazine închizându-se în faţa concurenţei acerbe ♦ Însă, jucătorii rămaşi se adaptează şi devin mai puternici, dovadă că în 2024 vânzările din comerţul tradiţional au crescut cu 10,7%, al doilea cel mai alert ritm din piaţa de FMCG după discounteri (10,9%).
În localitatea Ceraşu din judeţul Prahova, un sat cu 4.000 de persoane, există circa zece magazine tradiţionale de unde locuitorii îşi pot face aprovizionarea. Toţi sunt comercianţi cu vechime în piaţă, unii chiar şi de 20-30 de ani.
Cel mai apropiat magazin modern – un Profi Loco (format adaptat de Profi pentru zona rurală) – se găseşte la 12 kilometri depărtare, în Drajna de Jos. Iar la 18 kilometri, în Vălenii de Munte, se găseşte un Lidl.
Această situaţie nu este una rar întâlnită în România, o piaţă unde comerţul tradiţional rămâne un canal de vânzare puternic, mult mai puternic decât în alte ţări. Iar o explicaţie poate fi faptul că circa jumătate din populaţia ţării locuieşte în rural, acolo unde marile reţele au prezenţă extrem de redusă.
Profi este, cel puţin până acum, singurul actor modern care a pariat pe „satul“ românesc, dezvoltând chiar şi un format adaptat – Loco. Totuşi, în ultima perioadă tot mai multe alte reţele amintesc de potenţialul acestei zone care rămâne, cel puţin momentan, terenul de „joacă“ al micilor antreprenori.
