ANALIZĂ ZF. Deficitul de alimente şi animale vii se adânceşte, după ce a crescut cu 50% în 2024. Antreprenorii spun că pieţele trebuie împărţite echitabil între fermieri, producători şi comercianţi, dar şi că trebuie să facem zootehnia mai atractivă. De ce ne „înecăm“ în importuri?

♦ Agricultura românească, un sector de 10 mld. euro, cu o pondere de numai 2% a culturilor primare în PIB, are o serie de probleme care îngreunează dezvoltarea mai multor ramuri şi nu doar a celei vegetale, de cereale şi oleaginoase ♦ Pe de o parte, subvenţiile sunt mai mici faţă de alte state din vestul Europei, iar pe de altă parte este o problemă de organizare care vine atât din lipsa asocierii, cât şi din accesul greoi la piaţa de desfacere.

În 2024, România a avut aproape 5 miliarde de euro deficit comercial pentru alimente şi animale vii, în creştere cu 50% faţă de anul 2023, o evoluţie fără precedent, care arată că singura constantă din ultimii trei ani este creşterea defici­tului, indicator care a dat semne de îngri­jorare încă de acum un deceniu, potrivit unei analize realizată de ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

Mai mult, dacă importurile au avut o creştere continuă în ultimii zece ani, 2024 a venit cu o scădere a exporturilor, ceea ce a condus implicit la o majorare puternică a deficitului. De exemplu, România a plătit 11,4 miliarde de euro pentru a aduce în ţară alimente şi animale vii şi a trimis în afară de 6,5 miliarde de euro, cu 14% mai puţin decât în 2023, conform datelor INS.