Companii

ANALIZĂ ZF. O enigmă printre constructori: „Nu putem înţelege de ce continuă să se scumpească cimentul. Producătorii invocă scumpirile la energie, dar energia şi combustibilul s-au mai ieftinit în ultima vreme“

Piaţa locală a cimentului are în principal patru jucători reprezentativi – Holcim, HeidelbergCement, Romcim (fosta CRH) şi Cemrom (parte a Soceram).

Piaţa locală a cimentului are în principal patru jucători reprezentativi – Holcim, HeidelbergCement, Romcim (fosta CRH) şi Cemrom (parte a Soceram).

Autor: Alina-Elena Vasiliu

10.05.2023, 00:07 691

Cum piaţa cimentului este foarte concentrată, iar jucătorii nu sunt mulţi, companiile de construcţii sunt nevoite fie să cumpere la preţurile existente, fie să oprească activitatea, ceea ce nimeni nu-şi doreşte ♦ Încă de anul trecut, companiile estimau că în 2023 creşterea preţurilor la ciment ar putea fi, în cel mai bun caz, de 30%, iar în cel mai rău caz chiar şi de 150%.

Cimentul rămâne un material de construcţii supus scum­pi­rilor, deşi celelalte materiale şi-au temperat creşterile de preţ în ultimele luni, iar firmele de construcţii spun că nu-şi explică această tendinţă.

„În viitorul apro­piat, la oţel nu mă aştept la surprize (în ceea ce priveşte preţurile – n. red.) însă nu putem înţelege de ce continuă să se scumpească cimentul. Producătorii invocă scumpirile la energie, dar energia şi combustibilul s-au mai ieftinit în ultima vreme. Şi totuşi, cimentul con­tinuă să se scumpească“, spunea recent, la emisiunea online ZF Logistica Businessului, Bogdan Irsik, unul dintre fondatorii companiei de construcţii Wincon din Cluj-Napoca.

Cum însă piaţa cimentului este foarte concentrată, iar jucătorii nu sunt mulţi, companiile de construcţii sunt nevoite fie să cumpere la preţurile existente, fie să oprească activitatea, ceea ce nimeni nu-şi doreşte.

„Faţă de anul trecut, cimentul este acum mai scump cu circa 35%“, a mai spus Bogdan Irsik.

Despre o calmare în ceea ce priveşte preţurile, care au trecut prin mai multe runde de creşteri în ultimii ani, vorbesc şi alţi jucători.

„Preţul materialelor de construcţii s-a stabilizat, la fel şi livrările de proiecte noi“, spunea recent Daniel Piţurlea, proprietarul companiei de construcţii Concelex, prezent la conferinţa ZF Tendinţe în rezidenţial 2023.

Şi totuşi, în aceste condiţii, de ce preţul cimentului rămâne sus?

„Nu putem oferi detalii despre preţuri întrucât CIROM nu deţine date referitoare la preţurile practicate de fiecare producător de ciment în parte, acestea fiind date strategice din perspectiva normelor de concurenţă“, spune Marinela Drăcea, preşedintele CIROM, patronatul din industria cimentului.

Ea justifică scumpirile cimentului prin creşterea de anul trecut a costurilor cu ener­gia, o componentă importantă în producţia aces­tui material, însă nu explică de ce pre­ţurile sunt în continuare în creştere şi acum.

„Anul 2022 a fost marcat de un context global dificil, cu conflicte geopolitice la graniţele naţionale şi crize energetice ce au amplificat presiunile asupra preţurilor materiilor prime şi energiei, erodând în acelaşi timp puterea de cumpărare a populaţiei. Costurile cu energia reprezintă aproximativ 40% din costurile operaţionale pentru producerea de ciment şi 60% pentru var (conform BAT – Best Available Techniques), iar creşterea preţului la energie atrage după sine o presiune suplimentară pe costurile de producţie. În aceste condiţii, industria cimentului şi a varului explorează acum variantele de a-şi produce singură o parte din energie, fie că este vorba despre energie eoliană, solară sau cea obţinută din recuperarea energiei termice reziduale provenită din procese tehnologice industriale“, mai spune Marinela Drăcea.

Citând date statistice, preşedintele CIROM spune că în 2022 preţurile construcţiilor au crescut faţă de anul precedent, în linie cu consumul, care a avut acelaşi trend, avansul fiind totuşi redus, de 0,3%. Pentru 2023, 2024 şi 2025 sunt prognozate creşteri ale consumului de ciment în Europa de 2%, 2,4% şi 2,5%. În România însă, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS) citate de Marinela Drăcea, consumul de ciment a scăzut în 2022 cu 4,8% comparativ cu 2021.

„Există riscul ca scumpirea com­bustibililor şi a electricităţii, precum şi imposibilitatea de a realiza economiile planificate să afecteze costurile noastre de producţie“, se arată în cel mai recent raport financiar al producătorului elveţian de ciment Holcim.

La rândul lor, germanii de la Heidelberg Materials notează, în raportul pe 2022, că, în bazinul est-mediteranean, au înregistrat o creştere puternică a cifrei de afaceri ca urmarea a scumpirilor.

În ultimul an, preţurile au crescut nu doar la materialele de construcţii, ci şi la cele mai multe bunuri de larg consum, cu rate cuprinse între 20% şi 50%, conform informaţiilor din piaţă. Producătorii şi retailerii au declarat în mod constant că scumpirile vin pe lanţ şi că îşi au justificarea în creşterea tuturor costurilor, de la materii prime la energie şi de la logistică la transport. Tot mai multe voci pun însă sub semnul întrebării corectitudinea scumpirilor şi ridică o nouă problemă, dacă nu cumva scumpirile-record din ultimul an vin şi din interesul marilor producători de a-şi rotunji câştigurile, potrivit unei analize ZF. Aceeaşi problemă se pune şi în sectorul construcţiilor.

Piaţa cimentului, o industrie care contribuie anual la bugetul de stat cu aproximativ 200 de milioane de euro, a fost printre primele afectate de scumpirile energiei, în condiţiile în care este un domeniu energofag. Încă de anul trecut, companiile estimau că, în 2023, creşterea preţurilor la ciment ar putea fi, în cel mai bun caz, de 30%, iar în cel mai rău caz – chiar şi de 150%.

Patronatul cimentului are 11 companii membre, care generează aproximativ 10.000 de locuri de muncă pe tot lanţul valoric. Disponibilitatea şi creşterea abruptă a preţurilor la energie, cu o pondere considerabilă în structura costurilor, este, în acest moment, cea mai mare provocare a lor, în condiţiile în care costurile cu energia reprezintă aproximativ 40% din costurile operaţionale pentru ciment şi aproximativ 60% pentru var, conform BAT – Best Available Techniques, adică pachetul de măsuri pentru prevenirea sau reducerea la minimum a impactului asupra mediului.

Producţia de ciment din România a ajuns în 2021 la 10,7 milioane de tone după o creştere de 1,3% faţă de anul anterior. Ca valoare, piaţa locală a cimentului a înregistrat o majorare de 0,7% în 2021, până la 635 de milioane de euro, faţă de 630 de milioane de euro în 2020, creşterea fiind aşadar sub 1%, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS), citate de Patronatul din Industria Cimentului CIROM.

Piaţa locală a cimentului are în principal patru jucători reprezentativi – Holcim, HeidelbergCement, Romcim (fosta CRH) şi Cemrom (parte a Soceram). Există în total şapte fabrici integrate, în care se produce atât ciment, cât şi clincher, produs care rezultă din fabricarea cimentului. Astfel, Holcim are două fabrici (la Câmpulung şi la Aleşd) plus o staţie de măcinare la Turda, HeidelbergCement are trei fabrici (la Deva, Bicaz şi Fieni), Romcim are două fabrici (la Medgidia şi Hoghiz) plus o staţie de măcinare la Târgu-Jiu, iar Cemrom are o staţie de măcinare la Corbu. În total, companiile care fac parte din CIROM sunt angajatori pentru aproximativ 3.500 de oameni.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Power Summit’24
AFACERI DE LA ZERO