Companii

Analiză ZF. Guvernul ia pentru prima dată decizia de a reduce un preţ la mâncare după negocieri cu retailerii şi procesatorii de lapte. Admit toţi cei implicaţi că au marje de câştig ce le permit scăderi de preţ de 10% peste noapte? Întrebări fără răspuns

Autor: Mădălina Dediu Panaete

07.05.2023, 11:02 256

Creşterea artificială a preţurilor, în special la produsele alimentare, sub „umbrela“ inflaţiei şi a creşterii costurilor cu energia este adusă în prim-plan printr-o decizie a guvernului care a determinat Consiliul Concurenţei să meargă să vadă cum se poate interveni asupra preţului de vânzare a laptelui astfel încât retailerii şi procesatorii să nu încalce legea concurenţei Tot guvernul a pus preţul minim, la care se va aplica scăderea, de 7 lei per litru, un preţ care nu include de exemplu produsele sub marcă privată ale marilor retaileri sau laptele nestandardizat.

Ultimul anunţ al Consiliului Concurenţei care spunea că toate marile reţele come­rciale au acceptat să participe la acordul voluntar pentru reducerea preţului laptelui şi că fiecare retailer va negocia cu fiecare procesator cu care colaborează aduce o serie de întrebări cu privire la modul în care guvernul a luat decizia de a chema cei doi actori principali: retailer şi procesator pentru a reduce un preţ al unui bun de pe o piaţă liberă.

ZF s-a pus în postura unui consumator care încearcă să-şi dea seama de ce preţul scade acum şi nu în iarnă când preţul de la raft a ajuns la un maxim istoric, de 10 lei/litru după ce consumul a scăzut anul trecut şi în primul trimestru al anului şi de ce preţul minim pentru care se aplică reducerea este 7 lei şi nu mai mult sau puţin. În plus, consumatorul nu ştie la ce se referă „lapte proaspăt“ sau „lapte de consum“, aşa cum este numit produsul pentru care se referă această decizie.

În prezent, un litru de lapte costă în marile magazine între 5-6 lei (marcă privată) şi 9-12 lei (branduri). În cazul unor produse, preţul s-a dublat în ultimul an. Reducerea de minim 20% în total la preţul laptelui la raft este aşteptată pentru această lună, după ce discuţiile au început în luna trecută.


Vreţi să aflaţi mai multe despre producţia de lactate din România? Câţi oameni lucrează în industrie, în ce judeţe sunt cele mai mari fabrici? Sunt firmele mari din industrie mai profitabile decât cele mici? Accesaţi doar astăzi gratuit raportul interactiv – Industria laptelui din România – dezvoltat de Bridge to Information pentru ZF.

Raportul este disponibil pe linkul https://b2i.app/demo/195


„Pe parcursul lunii mai vom vedea reduceri substanţiale, la raft, ale preţurilor laptelui proaspăt, având în vedere că retailerii ne-au confirmat participarea la acordul voluntar. Posibil să dureze câteva zile până când această măsură se va aplica în toate magazinele, ţinând cont că trebuie renegociate contractele cu fiecare producător şi epuizate stocurile existente“, spunea recent Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Practic, retailerii şi producătorii negociază după un preţ impus de stat, dar modul în care acest preţ a fost ales nu a fost anunţat. În „curtea“ Consiliului Concurenţei rămâne doar asigurarea că aceste negocieri respectă legea concurenţei, dar nu este clar ce se întâmplă cu producătorii care au pe piaţă de exemplu lapte nestandardizat, o nişă care se conturează tot mai mult în România şi unde preţul este peste media de la raft în condiţiile în care producătorii acestui lapte folosesc ambalaje de sticlă, mai scumpe, iar termenul de valabilitate este mai redus. 

Lactatele reprezintă în România cea mai importantă categorie pentru mărcile private, acestea ajungând la jumătatea anului trecut la 39% din valoare, conform analizei GfK – Panelul de Gospodării. Evoluţia mărcilor private vine în contextul în care odată cu pandemia şi războiul din Ucraina care au adus creşteri generalizate la toate categoriile de produse, consumatorii au fost mai atenţi la cheltuieli. În plus, datele companiei de cercetare NielsenIQ, arată că pe piaţa de lactate proaspete s-a observat o scădere în primul trimestru de 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, mai arată datele de la NielsenIQ. Iar declinul s-a adâncit în primele trei luni ale anului acesta, în condiţiile în care în 2022 volumele s-au redus cu doar 3% faţă de 2021. În primele trei luni, preţurile au crescut în ceea ce priveşte lactatele proaspete (iaurt, smântână, chefir) cu 37% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, conform datelor centralizate de NielsenIQ.

Semnele de întrebare legate de alegerea laptelui ca şi unica piaţă pentru care s-a luat această decizie vine în contextul în care cea mai mare creştere de preţ în martie 2023 a fost înregistrată la zahăr, cu 60% peste martie 2022, urmat de unt, cu 38%, cartofi, 36%, ouă 33%, lapte şi brânză 30%, margarină 32%.

„Companiile Grupului Lactalis - Albalact, Covalact şi Dorna Lactate sunt pe deplin deschise colaborării cu autorităţile şi cu toţi partenerii, pentru a identifica măsurile potrivite menite să sprijine consumatorii şi industria lactatelor. În acest moment, purtăm discuţii cu toate părţile implicate pentru a găsi cele mai bune pârghii în vederea punerii în practică a acestui acord voluntar privind reducerea preţului la lapte“, spun reprezentanţii grupului Lactalis, liderul pieţei de lactate ca cifră de afaceri. În plus, Lactalis este lider pe piaţa de lapte de consum cu brandul Zuzu. Recent, şi Olympus România, producătorul lactatelor Olympus, anunţa că a participat la discuţiile mediate de Consiliul Concurenţei pe tema acordului voluntar privind reducerea preţului laptelui de consum.

Compania consideră iniţiativa „benefică pentru clienţii finali, şi urmează a agrea cu retailerii implementarea acestui acord voluntar“.

Şi reprezentanţii FrieslandCampina România, producătorul lactatelor Napolact, spun că a societatea a fost printre primele care şi-a anunţat disponibilitatea de a participa la identificarea unei soluţii pentru acordul voluntar privind reducerea preţului la lapte. „Acum discutăm cu retailerii modalităţi concrete pentru ca măsura să poată fi implementată cât mai curând posibil în luna mai“, au spus reprezentanţii companiei, care subliniază că fabricile grupului din România folosesc exclusiv lapte de la fermieri români, atât pentru laptele Napolact convenţional cât şi pentru cel bio.

În total, vânzările de lapte în retail sunt de 2 miliarde de lei, conform datelor companiei de cercetare Euromonitor. În topul celor mai vândute branduri de lapte sunt prezente mărcile ale marilor producători precum Lactalis, FrieslandCampina sau Olympus.

„Cu siguranţă această decizie îi ajută pe procesatorii mari, dar nu pot să zic că ne încurcă pe noi, dar nu avem de ales ( trebuie să scădem preţurile n.red.). Nu este obligatorii, dar nici opţional aş zice“, spune şi un producător mediu de pe piaţă.

 

     Întrebări fără răspuns:

1. Cine şi cum a stabilit preţul de minim 7 lei pentru care se va aplica reducerea negociată?

2. Cine şi cum a decis procentul de minim 10% pe care îl aplică retailerul şi cel de minim 10% suportat de procesator?

3. Cum găseşte consumatorul laptele pentru care s-a aplicat reducerea de minim 20% la raft?

4. De ce s-a ales laptele şi nu alt produs alimentar având în vedere că datele INS indică alte produse alimentare cu creşteri mai mari de preţuri în ultimul an?

5. Urmează ca statul să intervină şi în alte preţuri aşa cum sunt cel al cărnii, zahărului, uleiului?

6. De ce intervine statul în luna aprilie asupra preţului de vânzare când varfurile au fost atinse în iarnă şi după ce piaţa a fost invadată de lapte mai ieftin din străinătate?

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO