Analiză ZF. România a închis în ultimul an 1.300 MW în centrale termo, aproape cât au cele două reactoare de la Cernavodă, şi a pus în loc 0 MW. Singurul „noroc“? Scăderea abruptă a consumului de energie

♦ Producţia de energie a României a scăzut în primele nouă luni ale anului cu 7% faţă de perioada similară a din 2021, perioadă în care puterea instalată în centralele pe surse termo a scăzut cu aproximativ 18%, de la 7.016 MW instalaţi la 5.708 MW ♦ În această perioadă, cu excepţia investiţiilor în proiectelor solare, cele mai multe de dimensiuni foarte mici, nu s-a pus în funcţiune absolut nicio unitate nouă de producţie a energiei, statul român mergând, în plină criză energeti

În această perioadă însă, şi cererea de energie a scăzut considerabil, cu 6% în primele nouă luni ale anului faţă de perioada similară a anului trecut, arată raportul pe cel de-al treilea trimestru al Transelectrica. „Scăde­rea consumului a fost in­flu­enţată pe de o parte de creşterea preţu­rilor la combustibilii primari, fenomen care s-a reflectat în preţul final al energiei e­lectrice, iar pe de altă parte, temperaturile medii lunare care au înregistrat sis­tematic anomalii pozitive, situân­du-se în general, peste nor­me­le climato­logice“, se ara­tă în raportul Transelec­trica.

Pe partea de pro­duc­ţie, energia ter­mo a asi­gu­rat cea mai mare parte a pro­ducţiei din primele nouă luni ale anului în con­textul în care 2022 se dovedeşte a fi unul slab din punct de vedere hidrologic. Ast­fel, energia termo a avut o pondere de 36%, aici fiind inclusă şi producţia centra­lelor pe gaze, energia hidro a avut o pon­dere de 27%, nuclearul a asigurat 19% iar eolienele şi energia solară au injectat 18% din producţia de energie.