♦ Importanţa Dunării a devenit şi mai vizibilă după începerea războiului din Ucraina, fluviul a devenit principala arteră de transport pentru cerealele din Ucraina ♦ Asociaţia Armatorilor şi Operatorilor Fluviali: Toate porturile dunărene au nevoie de lucrări ample de modernizare pentru a creşte volumul de mărfuri pe Dunăre ♦ Sectorul naval a avut la dispoziţie 623 mil. euro, bani europeni, în 2014-2020, însă doar câteva proiecte de modernizare s-au realizat.
România are 1.075 de kilometri de Dunăre, adică 40% din totalul sectorului navigabil al fluviului, şi 20 de porturi fluviale, din care doar în patru porturi, Brăila, Galaţi, Tulcea şi Sulina, pot opera şi nave maritime. 12 porturi dunărene nu au încă conexiuni la reţeaua feroviară şi doar 8 porturi sunt situate pe reţeaua transeuropeană de transport TEN-T centrală, arată datele din Programul Operaţional de Transport 2021-2027.
„Sunt necesare lucrări de modernizare în toate porturile. Au fost alocaţi peste 600 mil. euro pentru sectorul naval în 2014-2020 prin Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM), dar gradul de absorbţie a fost mic. Modernizarea are ca efect creşterea volumului de marfă, reducerea timpilor de încărcare-descărcare, creşterea siguranţei navelor în perioada operaţiunilor“, a declarat pentru ZF Şerban Cucu, secretar general al Asociaţiei Armatorilor şi Operatorilor Fluviali din România (AAOPFR). Pentru creşterea gradului de utilizare a căilor navigabile şi a porturilor au fost alocate 240 mil. euro prin POIM, însă suma ajunge la 623 mil. euro prin supracontractare, potrivit oficialilor Ministerului Fondurilor Europene.
